Exportul de produse procesate, în detrimentul materiilor prime, ar trebui să constituie principalul motor de creştere al agriculturii româneşti, susţin oficialii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi antreprenorii prezeţi la conferinţa ZF Agricultura, sol fertil pentru creşterea economică a României, un eveniment susţinut de CEC Bank, Adama, Aqua Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti.
Deocamdată însă, România nu a reuşit să iasă din cursa exporturilor de materii prime, deficitul comercial, adică diferenţa dintre exporturi şi impoturi, ajungând la circa 870 mil. euro în 2017, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.
„Din porumb, 80% din marfă merge la export. Din grâu, circa 30-40% pentru că producem grâu cu calităţi de panificaţie şi rămâne la procesatori.Dacă ar fi stimulată industria de prelucrare a produselor agricole, s-ar prelucra superior produsele agricole şi s-ar obţine profituri suplimentare“, a spus Alexandru Gheorghe, proprietarul fermei de cereale Somalex.
Deşi fermierii români au produs anul trecut 24,5 milioane de tone de cereale, echivalentul a 1,2 tone de cereale pe cap de locuitor, Românai este un important consumator de aluat congelat produs în afara graniţelor ţării.
„Chiar dacă plătim la timp subvenţiile, exportăm materia primă, deci exportăm subvenţii. Importul de carne pe primele cinci luni ale anului 2018 a fost de 380 mil. euro (...). Importăm 780.000 tone de aluat congelat, în condiţiile în care am investit foarte mult în industria de panificaţie fără să fie una competitivă“, a spus Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro.
Pentru a trece de la producţie la procesare, fermierii români au nevoie în primul rând de educaţie financiară, dar şi să vadă alte exemple de reuşită în jurul lor, susţine Octavian Petrescu, director comercial al Rod Bun, unul dintre cei mai mari traderi români de cereale şi distribuitori de materii prime agricole din România.
„Am reuşit ca 50% din marfa pe care o luăm de la fermieri să ajungă la procesatori interni. Nu este rolul meu să învăţ fermierul să devină procesator. Cred că fermierul are nevoie de o educaţie de business, formatori de opinie prin care să le arate ce să facă. Trebuie o altfel de susţinere, la noi funcţionează puterea exemplului“, a spus Octavian Petrescu.