♦ René Schöb, KPMG: „Este important să ajutăm societatea să plătească taxele în mod transparent, ca autorităţile fiscale să vadă cine plăteşte taxele în mod corect şi cine nu face asta” ♦ Alin Negrescu, KPMG: „Digitalizarea trebuie privită ca un scop în sine. Modernizarea şi eficientizarea procesului de colectare sunt unele dintre principalele elemente care pot conduce la un proces de colectare a obligaţiilor fiscale mult mai eficient şi eficace.” ♦ Inga Ţîgai, KPMG: „Este o competiţie – cine se digitalizează mai repede, autoritatea fiscală sau contribuabilii? Schimbarea nu este uşoară nici pentru ANAF, pentru că are un aparat de stat foarte mare, cu o medie de vârstă destul de înaltă, nici pentru persoanele juridice.”
Digitalizarea trebuie să fie un instrument pentru uşurarea relaţiei dintre contribuabili şi autorităţi, un instrument pentru creştere economică şi un instrument pentru a avea o economie mai dezvoltată, a fost una dintre concluziile conferinţei ZF/KPMG în România: „Digitalizarea raportărilor fiscale. Unde suntem şi la ce să ne aşteptă”.
„Digitalizarea este ceva de care au nevoie ambele părţi, atât guvernul, cât şi companiile. Ne confruntăm cu o problemă de demografie, autorităţile şi companiile nu mai au suficienţi oameni pentru a îndeplini toate cerinţele necesare pe hârtie, deci digitalizarea este ceva ce vine ca un ajutor. Cu toate acestea, ea nu poate veni peste noapte. Este important să ajutăm societatea să plătească taxele în mod transparent, ca autorităţile fiscale să vadă cine plăteşte taxele în mod corect şi cine nu face asta. Dacă accentul va cădea mai mult pe partea aceasta, colectarea taxelor ar fi mai uşoară prin digitalizare”, a spus în cadrul conferinţei René Schöb partener, head of tax & legal în cadrul KPMG în România.
Alin Negrescu, partener consultanţă fiscală, KPMG în România, a spus că în ultima perioadă a observat un angajament ferm din partea autorităţilor în ceea ce priveşte implementarea măsurilor de digitalizarea. Din partea mediului de afaceri există toată susţinerea în acest sens, este singura soluţie şi trebuie să mergem cu toţii spre acest obiectiv pe care ni l-am asumat ca ţară, crede el.
„Se discută foarte mult despre digitalizare de câţiva ani de zile. În ultimii doi ani de zile, pe fondul pandemiei, nevoia de mobilitate, de a lucra de la distanţă a accentuat şi partea de digitalizare. Ea trebuie privită ca un scop în sine pentru că modernizarea şi eficientizarea procesului de colectare s-a dovedit a fi unul dintre principalele elemente care pot conduce la un proces de colectare a obligaţiilor fiscale mult mai eficient şi eficace”, a declarat Negrescu.
Mai mult, pe lângă digitalizare, măsurile de politică fiscală predictibile sunt importante pentru economia locală, având în vedere că ele pot contribui la competitivitatea economiei României.
„Pe lângă digitalizare, cred că şi măsurile de politică fiscală sunt importante. Trăim într-un context economic, geopolitic global plin de incertitudini, din ce în ce mai complicat şi atunci avem nevoie de predictibilitate, de o corelare a legislaţiei fiscale cu alte legislaţii, de o aplicare unitară a măsurilor fiscale pentru că toate acestea pot contribui la atractivitatea şi competitivitatea economiei noastre. Ele nu trebuie să fie o frână în atragerea investiţiilor străine”, a explicat reprezentantul KPMG.
Lucian Heiuş, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, a vorbit despre procesul de digitalizare şi modernizare prin care trece organizaţia pe care o conduce, printre altele.
„Noi suntem într-un plin proces de modernizare – o parte din această din această modernizare înseamnă şi informatizarea şi digitalizarea ANAF-ului. Dacă nu mergem cu reforma mai departe, adică pregătirea personalului din ANAF care să ţină pasul cu schimbările, creşterea calităţii actului administrativ – fiscal pe care îl facem, nu este suficient. Am înfiinţat de anul trecut o şcoală de fiscalitate pentru angajaţii ANAF-ului. Avem protocoale semnate cu marile universităţi din domeniul ştiinţelor economice prin care studenţii vin să facă practică la ANAF, iar profesorii din aceste universităţi vin şi ţin cursuri de pregătire profesională cu angajaţii ANAF-ului”, a spus el în cadrul evenimentului.
Inga Ţîgai, partener asociat, co-head Technology, Media, Telecom, KPMG în România, spune că digitalizarea nu este un proces simplu nici pentru autorităţi, nici pentru companii. Acum, cele două părţi sunt într-o competiţie în ceea ce priveşte modernizarea.
„Este o competiţie – cine se digitalizează mai repede, autoritatea fiscală sau contribuabilii? Schimbarea nu este uşoară nici pentru ANAF pentru că are un aparat de stat foarte mare, cu o medie de vârstă destul de înaltă şi atunci este un proces greoi să aduci competenţe digitale şi să poţi îi faci să înţeleagă şi să interpreteze aceste date. Nici de partea cealaltă nu este uşor, adică pentru persoanele juridice”, a detaliat Inga Ţîgai.
Iulian Ardeleanu,director general, Ministerul Finanţelor
► E-factura funcţionează în momentul de faţă în relaţia business to government, funcţionează pe o bază de raportare pentru produsele cu risc fiscal ridicat, dar pentru a fi generalizată în ceea ce priveşte relaţia business to business este nevoie de o derogare de la Comisia Europeană.
► Noi ne aşteptăm ca în perioada următoare să primim derogarea de la Comisia Europeană pentru implementarea e-factura în relaţia business to business. Sperăm că va fi un pilon important în combaterea evaziunii fiscale şi reducerea gap-ului de TVA pe termen mediu.
► Legat de elemente de politică fiscală, România, în calitate de stat membru UE, are obligaţia de transpunere în legislaţia naţională a unor directive europene care sunt promovate la nivel de UE. De exemplu, directiva GloBE de asigurare a unui nivel minim de impozitare pentru grupurile multinaţionale sau cele naţionale de mari dimensiuni.
► Nu vorbim despre toţi contribuabilii din România care sunt obligaţi să plătească o cotă de impozit pe profit de 16%, dar vorbim de grupuri multinaţionale care vor fi obligate să plătească în jurisdicţiile unde deţin filiale o cotă de impozitare minimă de 15% pe profit. În situaţia în care cota efectivă este mai mică de 15%, atunci se va achita diferenţa de impozit între cota efectivă de impozitare şi diferenţa de 15%.
► România a luat decizia de a implementa regula de includere a veniturilor – încă de la început companiile vor trebui să calculeze şi să plătească bugetului de stat această diferenţă între cota efectivă de impozitare din România şi cota de 15%, minimul global la nivel internaţional.
Lucian Heiuş, preşedinte, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
► Noi suntem într-un plin proces de modernizare – o parte din această din această modernizare înseamnă şi informatizarea şi digitalizarea ANAF-ului. Dacă nu mergem cu reforma mai departe, adică pregătirea personalului din ANAF care să ţină pasul cu schimbările, creşterea calităţii actului administrativ – fiscal pe care îl facem, nu este suficient.
► SAF-T este unul dintre principalele instrumente implementate, se lucrează la el de peste doi ani de zile. Primele rezultate deja apar. Azi depun declaraţia 406 circa 75% - 80% dintre marii contribuabili, declaraţia aferentă SAF-T. Sunt peste 32.000 de declaraţii deja depuse, trecem acum într-o etapă calitativă în care verificăm corectitudinea şi acurateţea datelor care au fost raportate. Este un lucru normal.
► Dintre cei circa 10.000 de contribuabili mijlocii, avem peste 2.800 care au început deja să depună această declaraţie.
► Încasările pe primele trei luni ale anului au fost cu 7% mai mari faţă de primele trei luni ale anului trecut. Dacă ne raportăm la programul de încasări stabilit conform legii bugetului, avem un minus de 2,9 mld. lei pe trei luni şi avem 1,8 mld. lei încasări într-un cont extrabugetar, acea contribuţie pentru fondul de tranziţie energetică care nu regăseşte în încasări.
► Am început deja să facem anumite controale pe baza SAF-T-ului şi facem şi un control încrucişat, vedem dacă şi în contabilitatea companiilor sunt aceleaşi date. Nu putem să emitem decizii de impunere doar pe ceea ce este declarat în SAF-T.
René Schöb - partener, head of tax & legal, KPMG în România
► Anul acesta este unul al digitalizării, dar şi anul trecut a fost unul al digitalizării şi anul viitor va fi tot unul al digitalizării. Digitalizarea este peste tot, este în topul agendei pentru fiecare companie şi al oricărui individ.
► Există această cursă către primul milion – primul milion de utilizatori, de abonamente. Dacă autorităţile fiscale vor lansa o aplicaţie care să ţintească persoanele fizice, cred că România va avea câteva milioane de utilizatori în prima zi, deci astfel poate fi condusă digitalizarea de stat. Nu este doar acest aspect important, cât de repede ajungi la primele milioane, ci este important faptul că toată lumea are nevoie de digitalizare.
► Digitalizarea este ceva de care au nevoie ambele părţi – guvern şi companii. Ne confruntăm cu o problemă de demografie, deci autorităţile şi companiile nu mai au suficienţi oameni pentru a îndeplini toate cerinţele necesare pe hârtie, deci digitalizare este ceva ce vine ca un ajutor. Cu toate acestea, nu este ceva ce poate veni peste noapte.
► Este important să ajutăm societatea să plătească taxele în mod transparent, ca autorităţile fiscale să vadă cine plăteşte taxele în mod corect şi cine nu face asta. Dacă accentul va cădea mai mult pe partea aceasta, colectarea taxelor ar fi mai uşoară prin digitalizare, iar cei care plătesc taxele, cei care sunt corecţi să fie lăsaţi în pace puţin. Astfel, digitalizarea este importantă, este important să fie făcută corect şi cred că cu toţii putem beneficia de ea.
Alin Negrescu, partener consultanţă fiscală, KPMG în România
► Digitalizarea trebuie privită ca un scop în sine pentru modernizarea şi eficientizarea procesului de colectare a obligaţiilor fiscale pentru că s-a dovedit că este unul dintre principalele elemente care pot conduce la un proces de colectare a obligaţiilor fiscale mult mai eficient şi eficace.
► În ultima perioadă am asistat la un angajament ferm din partea autorităţilor în ceea ce priveşte implementarea măsurilor de digitalizarea. Din partea mediului de afaceri există toată susţinerea în acest sens, este singura soluţie şi trebuie să mergem cu toţii spre acest obiectiv pe care ni l-am asumat ca ţară.
► Pe lângă digitalizare, cred că şi măsurile de politică fiscală sunt importante. Trăim într-un context economic, geopolitic global plin de incertitudini, din ce în ce mai complicat şi atunci avem nevoie de predictibilitate, de o corelare a legislaţiei fiscale cu alte legislaţii, de o aplicare unitară a măsurilor fiscale pentru că toate acestea pot contribui la atractivitatea şi competitivitatea economiei noastre.
► În ceea ce priveşte obiectivele SAF-T-ului, cele două obiective pe care le văd eu sunt în zona de a avea mai multă informaţie astfel încât ANAF să poată identifica zonele de neconformare pentru a interveni punctual, iar pe de altă parte această analiză calitativă este foarte bună pentru ca inspecţiile fiscale să se poată desfăşura de la distanţă şi cât mai eficiente.
Inga Ţîgai, partener asociat, co-head technology, media, telecom, KPMG în România
► Este o competiţie – cine se digitalizează mai repede, autoritatea fiscală sau contribuabilii? Schimbarea nu este uşoară nici pentru ANAF pentru că are un aparat de stat foarte mare, cu o medie de vârstă destul de înaltă şi atunci este un proces greoi să aduci competenţe digitale şi să poţi îi faci să înţeleagă şi să interpreteze aceste date. Nici de partea cealaltă nu este uşor, adică pentru persoanele juridice.
► Aş cataloga contribuabilii în trei grupuri: un grup foarte restrâns care a raportat şi ştie ce a raportat, un grup care se bazează pe credinţă, nu pe ştiinţă, iar în grupul al treilea sunt cei care nu au depus încă nimic şi speră că se va întâmpla în următoarea perioadă pentru a putea să mai amâne raportarea.
► Această raportare chiar este o revoluţie, pentru că este oglindă a contabilităţii pe care tu trebuie să o dai lună de lună. Pentru companiile care sunt mari contribuabil sunt volume uriaşe de date.
► Eu aş vrea să rămân optimistă pentru restul anului şi să cred că, pentru 2023, informaţiile pe care le avem despre de raportările fiscale sunt cam acolo, suficiente să raportăm corect şi să fim cu un pas înaintea autorităţii fiscale. Atitudinea autorităţii fiscale va depinde foarte mult de cum va arăta partea legată de încasări şi de execuţie bugetară şi atunci, dacă noi suntem pregătiţi, avem această relaxare apropo de ceea ce se întâmplă în zona politicului, ce se întâmplă în zona legislaţiei, ce se întâmplă în zona controalelor.
Daniel Pană, partener, consultanţă fiscală, KPMG în România
► În zona de impozit pe profit, vestea bună este că nu se schimbă nimic obligatoriu, adică în continuare autorităţile se aşteaptă să primească declaraţii de impozit pe profit trimestrial, anual, în aceeaşi formă. Ce va fi într-adevăr o revoluţie va fi ideea aceasta de impozit minim, de cotă efectivă minimă de 15% aplicată pentru companiile care fac parte dintr-un grup cu cifră de afaceri consolidată mai mare de 750 mil. euro. Pentru acestea va fi un efort.
► În prezent, un control fiscal acoperă o perioadă foarte lungă, acoperă o perioadă de şase ani şi atunci când vine îţi cere informaţii de acum şase - şapte ani, iar în toată perioada aceasta de şase-şapte ani este posibil ca acel client să aibă sau să nu aibă aceleaşi persoane în departamentul de taxe financiar-contabil.
► Există un deficit vizavi de aşteptările de colectare versus colectarea efectivă. Vedem şi de la clienţii noştri care sunt în inspecţii fiscale exemplul cu o companie care trebuie să plătească maximum 100 lei şi au reuşit să colecteze 110 lei prin deciziile de impunere ca urmare a inspecţiilor fiscale.
► Asta mă aştept să se întâmple, mă aştept ca cu toate aceste informaţii acumulate, cu noul mecanism, acea verificare documentară şi decizie de impunere provizorie, mă aştept să fie o efervescenţă destul de mare şi decizii de impunere destul de consistente din partea autorităţilor fiscale.
Dan Verescu, senior manager, consultanţă fiscală, KPMG în România
► Elementele obligatorii din RO-eFactura sunt elementele clasice de facturare, aşa cum sunt prevăzute de Codul fiscal, deci toate acele elemente standard: număr factură, dată factură, denumirea bunurilor, serviciilor care sunt vândute. În plus faţă de acestea mai sunt anumite elemente suplimentare specifice pentru sistemul RO-eFactura şi aici vorbim foarte mult despre nişte coduri folosite pentru a standardiza anumite informaţii. De exemplu, se solicită un anumit cod de taxă, un anumit cod care descrie tratamentul de TVA aplicabil. Acest cod trebuie declarat la nivel de linie de factură.
► Aceste elemente ar putea să determine foarte uşor nu doar cine aplică un anumit tip de scutire de TVA, de exemplu, dar şi care este scutirea specifică de TVA, au un nivel de granularitate mult mai mare, adică o transparenţă mult mai ridicată faţă de ce se raportează acum.
► Părerea mea este că o perioadă de timp semnificativă ar trebui dedicată şi înţelegerii regulilor de raportare. Pentru SAF-T s-au cerut foarte multe elemente, foarte multe câmpuri, extrem de multe informaţii, totuşi, volumul clarificărilor şi tuturor ghidajelor care au fost publicat de autorităţile fiscale este cumva mai mic decât cel pentru e-factura.
► Având în vedere că SAF-T-ul se depune de ceva timp, adică deja un val semnificativ de contribuabili au depus, cei de la ANAF au informaţii de la aceştia, mă aştept ca anul acesta să fie fructificate cumva aceste informaţii. Adică este posibil, un val de verificări de documentare foarte mult concentrate pe SAF-T, diverse inspecţii, acţiuni de control cumva bazate pe SAF-T, nu ştiu cât de agresive.
Alexandru Comănescu, director, consultanţă fiscală, KPMG în România
► Pe lângă digitalizarea raportării în sine, cheia este legată de automatizarea raportării în sine. Având în vedere discuţiile legate de limitarea resurselor umane, efectuarea raportării SAF-T 100% cu ajutor uman este un efort destul de complex şi ar însemna ca o persoană să stea full time o lună întreagă ca să adune aceste date.
► Legat de partea de raportare TVA, până acum, ANAF-ul primeşte doar sumarul, poate cu un nivel un pic mai mare de detaliu prin declaraţia 394, în care eşti obligat să raportezi toate facturile pe care le-a emis în relaţie cu alţi contribuabili români.
► Prin raportarea SAF-T, cel puţin pentru tranzacţiile care implică bunuri, raportarea se va face la nivel de linie din factură, aşa ca ANAF, cu ajutorul acestei digitalizări, va şti în orice moment cumva care ar fi valoarea pe piaţa unui produs.
► Este foarte greu de prevăzut un cadru general, având în vedere că vorbim de un an 2024 electoral, este foarte posibil ca unele dintre măsurile care poate ar avea un impact pozitiv asupra mediului de afaceri să fie un pic frânate de discuţiile legate de partea politică, dar cred că pe măsură ce aceste date vor fi colectate şi analizate de către ANAF şi noi ca şi alţi contribuabili care raportăm aceste informaţii vom avea un grad mai mare de confort pentru că acţionăm pe o piaţă care e clădită pe principii sănătoase şi cumva relaţia cu autoritatea fiscală este mult îmbunătăţită şi dusă în mediul digital.
