♦ Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România: „ Pentru noi este dezastru. Mobila nu poate fi vândută decât dacă este văzută şi pipăită“ ♦ Preşedintele Federaţiei Patronale din Industria Uşoară: „Banii pentru promovare trebuie consideraţi ca o investiţie a ţării pentru export, care este locomotiva economiei“ ♦ Preşedintele Asociaţiei Profesionale Patronatul Român din Industria Electrotehnică: „Fără export făcut de capitalul autohton, niciun plan de guvernare nu are vreo şansă“ l Ministrul economiei: „Curtea de Conturi a semnalat în rapoartele sale nereguli referitoare la aceste târguri.“
Reprezentanţii exportatorilor români afirmă că ministrul economiei, Claudiu Năsui, a blocat promovarea exporturilor după ce a sistat finanţarea programului de promovare a exporturilor pentru anul 2021, un program reglementat prin OUG 120/2002.
Reprezentanţii exportatorilor spun că anul trecut a fost decisă participarea la circa 100 de târguri şi expoziţii internaţionale a peste 1.000 de firme româneşti.
„A bloca exporturile înseamnă punerea în pericol a firmelor şi a locurilor de muncă din aceste firme Fiecare stat înţelege să-şi ajute firmele din ţară care aduc profit la bugetul statului, să le încurajeze. Concurenţa mondială este imensă. (...) Noi ne adresăm în fiecare an la circa 1.000 de firme, de regulă firme româneşti, IMM-uri, pentru că ele au nevoie de aşa ceva. (...) Cerem ministrului Năsui să deblocheze acest program. El s-a comportat în momentul de faţă ca un procuror care te bănuieşte, te arestează, te trimite în judecată şi vedem noi după aceea ce spune instanţa“, a spus Mihai Ionescu, copreşedinte al Consiliului de Export al României, în cadrul unei conferinţe de presă.
La rândul său, ministrul economiei Claudiu Năsui a venit cu un răspuns la afirmaţiile exportatorilor şi susţine că cele mai mari contracte ale Ministerului Economiei sunt cele pentru participarea câtorva firme la târguri.
„Care credeţi că sunt cele mai mari contracte ale Ministerului Economiei? Cele mai mari contracte sunt pentru participarea câtorva firme la târguri pe banii statului, iar asta chiar şi în pandemie. Care credeţi că sunt cele mai bănoase contracte ale Ministerului Economiei? Un minister mare după toate standardele. Ei bine, este un contract cu Xtra Expo SRL, de peste 2,8 milioane de lei pentru participarea la un târg în Köln.
La un cost de 2,8 milioane de lei, ne-am gândi că au participat multe firme româneşti la acel târg. Câte credeţi că au participat? 23 firme. Adică peste 122.000 lei per firmă“, a scris Claudiu Năsui pe o reţea de socializare.
Al doilea cel mai mare contract al ministerului economiei este tot pentru participarea la un târg, respectiv Fashion Week, în Paris, mai scrie ministrul.
„Ne-a costat 2.541.730,82 lei şi au participat 34 firme. Organizatorul este aceeaşi firmă ca la primul contract. Următorul contract? Tot Paris Fashion Week dar, de data asta, a doua ediţie, din octombrie 2020 (în plină pandemie). Contractul este de 1.970.652,34 lei şi au participat 20 firme. Organizator? Aţi ghicit: aceeaşi firmă. (...) Curtea de Conturi a semnalat în rapoartele sale nereguli referitoare la aceste târguri. De la modul de selecţie a companiilor la rezultatele efective pentru economia României.
Conform datelor prezentate de ministrul economiei, contractul pentru târgul internaţional Koln Furniture din 2020 a avut o valoare de 2,8 milioane lei, a avut drept beneficiari 23 de firme, ceea ce înseamnă o finanţare de 122.176 de lei per firmă. Contractul pentru Paris Fashion Week din perioada februarie – martie 2020 a avut o valoare de 2,5 mil. lei, 34 de firme drept beneficiari, cu o sumă de 74.757 de lei alocată per companie, contractul pentru Paris Fashion Week din septembrie – octombrie 2020 a avut o valoare de 1,9 mil. lei, 20 de companii beneficiare şi o sumă alocată de 98.532 de lei per firmă, iar contractul pentru târgul ME Energy Dubai din martie 2020 a avut o valoare de 1,02 mil. lei, şase companii beneficiare şi 170.160 de lei alocaţi per firmă.
Claudiu Năsui adaugă că pentru primul contract comisionul a fost de 348.670 lei. La următoarele a fost de 245.140 lei şi de 209.440 lei.
„În legătură cu acuzaţiile pe care ni le-a formulat (Claudiu Năsui – n.red), acest program guvernamental a fost analizat şi verificat de Curtea de Conturi şi nu au găsit niciodată o învinuire de genul celor formulate de ministrul Năsui. Au fost probleme tehnice, de lucru, care nu au ţinut de esenţa programului. Indiferent de ce motive ar exista, nu ai voie să opreşti trenul pentru că ai găsit în un vagon un călător care nu are bilet“, spune Mihai Ionescu despre acuzaţiile ministrului Năsui.
Aurica Sereny, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR), afirmă că industria mobilei este una preponderent exportatoare, iar absenţa de la târgurile internaţionale ar fi un dezastru pentru producătorii de mobilă: „Circa 90% din producţie merge la export. Vă daţi seama cât de important este pentru producătorii de mobilă să participe la târgurile internaţionale pentru că acolo îşi găsesc clienţii. Pentru noi este dezastru. Trebuie să ţineţi cont că s-au închis magazinele, HoReCa nu merge, iar dacă nu se participă la târguri când se vor relua, noi vom fi în dezastru total. Mobila nu poate fi vândută decât dacă este văzută şi pipăită“.
Valeriu Velciu, preşedintele Asociaţiei Profesionale Patronatul Român din Industria Electrotehnică (APREL), afirmă că niciun plan de guvernare nu are vreo şansă de reuşită dacă producătorii români nu exportă: „La târguri de genul acesta nu vine Dacia sau Petrom. Fără export făcut de capitalul autohton, niciun plan de guvernare nu are vreo şansă pentru că acesta este singurul profit care rămâne cu adevărat în ţară. Alţii plătesc pentru aceste târguri cu minimum şase luni înainte, iar pentru noi ministrul încă nu ne-a aprobat participarea în seara de dinainte. Şi nu este o situaţie de acum, ci de ani de zile. Este o sfidare ceea ce se întâmplă, o inconştienţă totală. Este absolut sfidător să ne condamne pe toţi“
Mihai Păsculescu, preşedintele Federaţiei Patronale din Industria Uşoară (FEPAIUS), a declarat că fondurile acordate companiilor prin programul de promovare sunt o investiţie, ci nu pomană.
"Banii din subvenţia pentru promovare din partea Guvernului trebuie consideraţi ca o investiţie a ţării pentru export, care este locomotiva economiei, care ţine cursul, care are efect asupra întregii populaţii. (...) Nimeni nu înţelege că aceasta este o investiţie, nu e o pomană care se dă unor firme", a spus Păsculescu.
Adriana Goleanu, ppreşedintele Organizaţiei Patronale din Industria Cosmetică, spune că programul de promovare a exporturilor este mic ajutor dat firmelor româneşti care fac export pentru ca producătorii să poată fi la curent cu ce se întâmplă pe piaţa pe care activează.
"Cum putem să echilibrăm importurile, dacă nu prin export? Programul de promovare la export prin târgurile internaţionale, târgurile de profil, nu reprezintă nimic altceva decât un foarte mic ajutor dat firmelor pentru export. Acest program înseamnă că un producător se ocupă din timp să ştie care este piaţa, ce produse se pot căuta, ce a fost cu un an înainte. Participarea la târguri prin acest program nu înseamnă excursii, este aberant, este infantil să susţii aşa ceva", a spus ea.
Alexandru Borcea, preşedintele Asociaţiei Române pentru Industria Electronică şi Software (ARIES), a subliniat evoluţia exportului de servicii IT din România şi spune că programul de promovare a avut un rol esenţial în această evoluţie.
„Exportul de servicii de IT a crescut de 15 ori din 2005. Exportul din IT este de 4,102 mld. lei pe anul 2019, iar raportările Băncii Naţionale ne spun că avem peste 4,5 mld. lei până în noiembrie 2020, ceea ce cred că va duce la o creştere de aproape 10%. După părerea noastră, programul de promovare a avut un rol esenţial“, spune Borcea.
Mihai Ionescu, copreşedinte al Consiliului de Export al României
Mihai Ionescu, copreşedinte al Consiliului de Export al României
