♦ În 2024, ultimul an pentru care există date publice, businessul companiilor de jocuri de noroc şi pariuri s-a ridicat la 74 de miliarde de lei venituri şi un profit net de 6 miliarde lei, potrivit datelor Bridge to Information ♦ De asemenea, industria număra aproape 170.000 de angajaţi.
Guvernul a modificat, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, organizarea activităţilor privind jocurilor de noroc şi au transferat responsabilitatea interzicerii acestora către fiecare primărie din ţară. În urma acestei modificări, mai mulţi edili şi consilieri locali au anunţat că vor propune în cadrul consiliilor locale interzicerea sălilor de jocuri de noroc din oraşe, însă puţine au făcut paşi concreţi în această direcţie.
Recent, Sectorul 3 a făcut un pas timid în această direcţie. Concret, grupul USR din cadrul Consiliului Local Sector 3 a iniţiat un proiect de hotărâre pentru eliminarea totală a locaţiilor fizice de jocuri de noroc de pe raza sectorului.
„În Sectorul 3 se constată, în mod vizibil, o prezenţă ridicată a locaţiilor fizice în care se desfăşoară jocuri de noroc, inclusiv în zone cu densitate mare de locuire şi în vecinătatea unor puncte de interes public (unităţi de învăţământ, spaţii frecventate de minori, noduri de transport, zone comerciale cu trafic pietonal intens). Această realitate generează un impact social negativ asupra comunităţii”, se arată în proiectul de hotărâre.
Măsura, motivează consilierii locali, este justificată de protecţia minorilor şi a grupurilor vulnerabile, sănătate publică şi prevenirea dependenţei, siguranţă, ordine şi linişte publică, calitatea vieţii şi interesul comunităţii locale.
Totuşi, măsura este solicitată Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dar face referire doar la locaţiile de pe raza Sectorului 3. Mai exact, pentru ca Sectorul 3 să recurgă la interzicerea acestor activităţi, are nevoie să obţină o decizie de la Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
Primarul Bucureştiului, Ciprian Ciucu, a spus recent că ia în calcul ca sălile de jocuri de noroc să fie mutate din Centrul Vechi al Bucureştiului, decizia finală urmând a fi luată după ce se va analiza impactul financiar pe care îl va avea asupra veniturilor Capitalei.
Alte oraşe au anunţat că intenţionează să le interzică, unii primari susţin că vor organiza consultări publice pe acest subiect, alţii că intenţionează. În Bacău, primarul a anunţat că va face o dezbatere publică pe acest subiect, în timp ce câţiva consilieri locali din Buzău au iniţiat un proiect de interzicere a sălilor de jocuri de noroc.
Primarul din Brăila a anunţat că intenţionează să propună consiliului local interzicerea acestor activităţi, la fel şi edilii din Hunedoara, Slatina, Iaşi şi Sfântu Gheorghe.
Deşi până acum au existat multe localităţi cu astfel de intenţii, toate oraşele menţionate nu au făcut încă un pas concret în această direcţie. Singurul oraş care a adoptat deja o hotărâre pentru interzicerea sălilor de jocuri de noroc este Zărneşti, a anunţat primarul localităţii Alexandru Lucian Igrişan pe pagina sa de Facebook.
În 2024, ultimul an pentru care există date publice, businessul companiilor de jocuri de noroc şi pariuri s-a ridicat la 74 de miliarde de lei venituri şi un profit net de 6 miliarde lei, potrivit datelor Bridge to Information. De asemenea, industria număra aproape 170.000 de angajaţi.
Prezenţa companiilor care activează în această industrie se resimte şi la nivelul pieţei de publicitate. Din top 10 companii cu cele mai mari investiţii în publicitatea din mediul online, cinci sunt case de pariuri, respectiv Superbet, Vbet, Unibet, Betano şi Vlad Casino. Investiţiile în publicitatea din mediul online, OOH (Out-of-Home), radio şi presă scrisă au atins în 2025 un volum estimat la rate-card de 818,2 milioane de euro, în creştere cu aproximativ 6,5% faţă de 2024.
