Eveniment

Consiliul Concurenţei se pregăteşte pentru rolul de cenzor al ajutoarelor de stat – o afacere de 100 de milioane de euro anual

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consilului Concurenţei: Pregătim cadrul instituţional pentru ca autorităţile să îşi asume răspunderea pentru gestionarea ajutorului de stat. Foto: Silviu Matei

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consilului Concurenţei: Pregătim cadrul instituţional pentru ca autorităţile să îşi asume răspunderea pentru gestionarea ajutorului de stat. Foto: Silviu Matei

Autor: Andrei Cîrchelan

09.10.2014, 00:06 305

Consiliul Concurenţei, una dintre cele mai puternice autorităţi ale economiei locale, va avea începând de anul viitor ultimul cuvânt în acordarea majorităţii ajutoarelor de stat de 600 de milioane de euro pentru perioada 2014-2020.

„Comisia Europeană încearcă să delege cât mai mult statelor membre atribuţiile, astfel încât 90% din ajutorul de stat să fie aprobat intern. Pregătim cadrul instituţional pentru ca autorităţile să îşi asume răspunderea pentru gestionarea ajutorului de stat“, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consilului.

În România, cea mai recentă schemă de ajutor de stat, referitoare la perioada 2014-2020, are un buget maxim de 2,7 miliarde de lei, echivalentul a 600 mil. euro, iar bugetul anual maxim al schemei este de 450 mil. lei, echivalentul a 100 mil. euro.

Prima sesiune pentru solicitări a fost dechisă în perioada 22 septembrie – 17 octombrie şi are un buget de 200 mil. lei.

Intensitatea ajutorului de stat, adică procentul în care investiţia poate fi acoperită cu bani de la buget, este în medie de 50% pentru perioada 2014-2020.

Mutarea atribuţiilor către Consiliul Concurenţei vine după ce la finalul lunii iunie au intrat în vigoare, la nivel european, noi reguli privind ajutorul de stat. Pentru stabilirea acestor reguli, în fiecare stat membru a fost alcătuit un grup de lucru din care face parte şi România, prin Consiliul Concurenţei, alături de Ungaria, Suedia şi Germania.

„La nivel european avem deja noua legislaţie pe ajutor de stat. Acum statele membre discută şi ne vom termina munca la modificarea cadrului naţional până la finalul acestui an“, a mai spus Chiriţoiu.

Tema ajutoarelor de stat este un subiect disputat la nivel european pentru că ajutorul e văzut ca un element care distorsionează concurenţa în pieţe libere. Această formă de stimulare a investiţiilor este menţinută însă în condiţiile în care sectorul privat ia decizii de investiţie în Europa sau pe alte continente prin algoritmi în care existenţa ajutorului de stat e o componentă importantă.

În prima variantă a legislaţiei, Comisia Europeană (CE) intenţiona să excludă companiile mari de la posibilitatea de a obţine ajutor de stat, potrivit reprezentanţilor Consiliului Concurenţei, însă în urma unor discuţii purtate cu o coaliţie susţinută de Germania, companiile mari au rămas incluse în legislaţie.

 

Ajutor de 640 mil. euro pentru investiţii de 2,1 mld. euro

Începând cu 2008, Ministerul Finanţelor a acordat ajutor de stat în valoare totală de aproximativ 640 mil. euro, pentru a susţine investiţii de peste 2,1 mld. euro, care au creat în economie 21.000 locuri de muncă, potrivit unor date ale Guvernului.

În prezent Consiliul Concurenţei acţionează ca un intermediar între Guvern şi Comisia Europeană în ceea ce priveşte ajutorul de stat. Cele mai multe dosare pe acest segment vizează sectorul energiei, mai ales segmentul energiei regenerabile.

„Legal, sunt tot puterile Comisiei Europene. Nu vor să renunţe la puterile pe ajutorul de stat, dar nici nu vor să gestioneze prea multe cazuri, pentru că îşi risipesc resursele. Atunci, au aceleaşi puteri de a sancţiona încălcările, dar în acelaşi timp spun că nu mai e nevoie mereu să le cerem lor aprobarea înainte de a face ceva“, a mai spus Chiriţoiu.

Trei dosare importante de ajutor de stat care au trecut prin analiza Consiliului Concurenţei au fost Oltchim, Hidroelectrica şi Poşta Română.

„În privinţa Oltchimului, Comisia Europeană nu a aprobat investiţii de 250 mil. lei pentru că nu a acceptat argumentul că statul acţionează ca un investitor prudent“, spune Chiriţoiu.

La Hidroelectrica, în prezent, Comisia Europeană investighează dacă nu cumva cel mai mare producător de electricitate din România a acordat ajutor de stat în momentul în care a vândut energie la preţuri reduse.

„În ceea ce priveşte Poşta sunt optimist că, dacă negocierile cu poşta din Belgia avansează, se va realiza conversia datoriilor în acţiuni. Există un acord de principiu dat de CE în acest sens, însă dacă privatizarea nu se realizează, atunci conversia va fi anulată“, a adăugat Chiriţoiu.

 

Investiţie de 1,8 mil. euro în baza de date

Logistic, delegarea atribuţiilor către Consiliul Concurenţei presupune achiziţionarea cu aproximativ 1,8 mil. euro, bani veniţi din fonduri europene, a unor echipamente pentru un registru naţional privind ajutorul de stat.

„Achiziţia e făcută în colaborare cu STS, iar softul este dezvoltat de STS. Noi acum facem rapoarte pe hârtie şi nu avem puterea de a verifica fiecare document în parte“, a mai spus Chiriţoiu.

Din punctul de vedere al resurselor umane, Chiriţoiu spune că efectivele consiliului nu vor fi majorate de la numărul de circa 300 de angajaţi în prezent, însă vor fi făcute respecializări de personal, preponderent printre cei 80 de angajaţi din teritoriu.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO