Consiliul Fiscal, instituţie ce şi-a consolidat, în anii din urmă, prestigiul, graţie analizelor ce nu au putut fi contestate, apreciază căderea economică din acest an, undeva între 4 şi 6%.
Raportul detaliat al Consiliului Fiscal, referitor la a doua rectificare bugetară din acest an, anticipează un 2021 plin de constrângeri: deficitele sunt mari, pieţele sunt cu ochii pe soldul bugetar şi, inevitabil, trebuie să înceapă austeritatea. Economiştii Consiliul nu folosesc acest substantiv, atât de detestat, dar spun: „Consiliul Fiscal reiterează teza că este absolut necesară creşterea veniturilor fiscale (bugetare) pentru a face faţă unor crize viitoare, pentru a avea un buget public mai robust. Este falsă teza că aceste venituri nu pot fi mărite având în vedere experienţa altor state cu structuri economice şi instituţionale similare din UE. Dar este nevoie de voinţă politică şi învingerea unor reţele de rezistenţă în societate“. Consiliul nu explică ce însemnă „reţele de rezistenţă în societate“ şi nici efortul ce trebuie depus pentru învingerea lor.
Explicit însă, documentul citat deplânge adoptarea de noi măsuri fiscal-bugetare care ar conduce la deteriorarea poziţiei finanţelor publice, ceea ce complică procesul de consolidare bugetară inevitabil din anii următori.
Dezechilibrele macroeconomice – deficitul de cont curent 4,6% din PIB în 2019 şi deficit bugetar structural peste 4% din PIB -, alături de presiunile mari pe buget pentru creşterea de cheltuieli de pensii şi salarii, reclamă o corecţie macroeconomică pentru a păstra accesul la finanţare pe pieţe şi ratingul de ţară, arată raportul.
„Chiar dacă măsurile de tip one-off (plăţi unice, de tipul acoperirii de către stat a şomajului tehnic – n. red.) implementate de România pentru susţinerea economiei (în cuantum de cca. 1,5-2% din PIB, posibil mai înalte) vor fi expirat şi nu vor mai afecta execuţia bugetară, nivelul înalt al deficitului structural şi măsurile deja adoptate (cu alte cuvinte, majorarea pensiilor şi a alocaţiilor pentru copii în cuantumul decis recent) fac ca punctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul următor să fie de cel puţin 7,5% din PIB, chiar admiţând revenirea economiei previzionată de CNSP (Comisia de Prognoză) -creştere economică de 4,9% pentru anul 2021.“
Documentul citat atinge o altă problemă sensibilă. De ce nu reduce BNR dobânzile, substanţial?
„Deficitele iniţiale (bugetar şi de cont curent) mari nu au permis Băncii Naţionale a României să fie la fel de agresivă în scăderea ratei de politică monetară precum bănci centrale din ţări vecine. Această situaţie se reflectă şi în costurile de finanţare considerabil mai ridicate ale României pe pieţele financiare, comparativ cu cele ale altor ţări din regiune -Cehia, Ungaria, Polonia.“
Vorbind de costul împrumuturilor, documentrul citat consemnează: „Este greu de crezut că pieţele financiare vor tolera pentru o perioada îndelungată niveluri înalte ale deficitului bugetar, chiar dacă regulile fiscale în UE vor rămâne suspendate şi în 2021. Capacitatea de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei publice care ajunge la scadenţă reprezintă o constrângere foarte dură asupra politicii fiscal-bugetare.“
Potrivit sursei citate, ar fi absolut necesară creşterea veniturilor fiscale (bugetare) pentru a face faţă unor crize viitoare, pentru a avea un buget public mai robust: „Este falsă teza că aceste venituri nu pot fi mărite având în vedere experienţa altor state cu structuri economice şi instituţionale similare din UE. Dar este nevoie de voinţă politică şi învingerea unor reţele de rezistenţă în societate.“
Consiliul Fiscal nu oferă şi reţeţa creşterii veniturilor fiscale. Reţeta clasică, în acest caz, este majorarea taxelor.
