Eveniment

Consiliul Fiscal avertizează: Creşterea economică din 2020 este supraestimată. Deficitul bugetar va ajunge la 4,6-4,8% din PIB, faţă de estimarea de 3,6% a Finanţelor

Consiliul Fiscal avertizează: Creşterea economică din...

Autor: Răzvan Botea

24.01.2020, 00:07 623

Veniturile bugetului general consolidat în anul 2020 prevăzute în legea bugetului de stat sunt supraestimate pe fondul modificării taxelor şi impozitelor adoptate după elaborarea legii bugetului, dar şi din cauza unei evoluţii economice posibil sub aşteptările pe care este construit bugetul de stat, se arată în opinia Consiliului Fiscal asupra legii bugetului de stat pentru anul 2020.

„Depăşirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar, estimată a se fi produs în anul 2019, persistă în anul 2020, precum şi pe termen mediu în condiţiile date. Deşi proiectul de buget pentru anul 2020 are în vedere o reducere a derapajului bugetar, scăderile de impozite operate la scurt timp după adoptarea legii bugetului, precum şi slăbiciuni suplimentare ale exe­cu­ţiei bugetare pe anul 2019, comparativ cu pa­ra­metrii aprobaţi prin cea de-a doua rectificare bugetară, conduc la o probabilă adân­cire a dezechilibrului bugetar în anul 2020“, spun reprezentanţii Consiliului Fiscal.

Consiliul Fiscal apreciază că execuţia bugetară pe 2019 estimată de Finanţe se va deteriora puternic, iar derapajul deficitului bugetar va fi mai mare, de la 4,4% din PIB până la 4,8-4,9% din PIB. Acest lucru va afecta de asemenea construcţia bugetară pe 2020. Diferenţa, în opinia Consiliului Fiscal, va veni din subestimarea cheltuielilor cu 0,2 puncte procentuale din PIB şi supraes­ti­ma­rea veniturilor cu 0,25 puncte procentuale din PIB.

Estimarea Consiliului Fiscal de creştere a deficitului bugetar cu 1-2,2 puncte procentuale în 2020 peste nivelul prognozat de Finanţe se bazează pe creşterea cu 0,45 puncte procentuale din PIB din cauza deteriorării execuţiei bugetare pe 2019 peste aşteptări, cu impact pe construcţia bugetară din 2020; 0,5 puncte procentuale din PIB din cauza reducerilor de taxe apărute după ela­borarea legii bugetului de stat şi 0,15 puncte procentuale în ipoteza unei evoluţii macroeconomice sub aşteptările guvernului.

Finanţele mizează pe o reducere a deficitului bugetar pe cash de la 4,4% în 2019 la 3,6% în 2020. Premisele de la care pleacă sunt încasările din licitaţia 5G, care ar aduce venituri de circa 2,5 mld. lei, şi faptul că în 2020 nu se vor mai face rambursări de 2,8 mld. în contul taxei auto, la fel ca în 2019. Statul ar urma să reducă cheltuielile de personal (salarii) cu 0,17 puncte procentuale din PIB, cheltuielile cu bunuri şi servicii cu 0,21 puncte procentuale şi cheltuielile de capital cu 0,45 puncte procentuale.

Consiliul Fiscal apreciază faptul că, după adoptarea legii bugetului de stat, au apărut mai multe reduceri de taxe care vor impacta construcţia bugetară din 2020. Instituţia face referire la eliminarea supraaccizei la carburanţi şi la eliminarea suprataxării contractelor part-time.

„Ulterior adoptării proiectului de buget aferent anului 2020, a intervenit o serie de modificări în nivelul taxelor şi impozitelor, în principal în sensul reducerii acestora. Cumulat, acestea vor conduce la venituri bugetare mai reduse cu circa 0,5 pp din PIB şi, ceteris paribus, la un nivel al deficitului bugetar pentru anul 2020 mai ridicat cu acelaşi cuantum.“

De asemenea, bugetul anului 2020 mai este ameninţat de legea dublării alocaţiilor, promulgată deja de preşedintele României, dar amânată de guvern până la 1 august, dar mai ales de legea pensiilor, care prevede majorarea punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020.

Chiar şi fără majorarea pensiilor, Consiliul Fiscal estimează pentru 2020 un deficit bugetar de 3,8-4,1% din PIB.

„Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum şi al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, estimarea CF privind deficitul bugetar din anul următor fiind de peste 6% din PIB (în lipsa unor măsuri compensatorii). Deteriorarea ar continua şi în anul 2022, la peste 7% din PIB“, mai notează reprezentanţii Consiliului Fiscal.

În acest context, Consiliul atrage atenţia asupra reacţiilor pieţelor financiare la situaţia bugetară din România şi subliniază faptul că o corecţie pe filiera pieţelor finan­ciare va fi mai dureroasă decât măsurile de corecţie interne adoptate din timp.

 „Asemenea deficite sunt foarte greu de imaginat ca fiind de acceptat de către pieţe şi indică nevoia de corecţie la timp. În aceste condiţii, o corecţie către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de altfel şi de autorităţi în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de dificil de rea­lizat. De aceea, nu trebuie să se accepte creşterea deficitelor bugetare, iar consoli­da­rea trebuie să debuteze încă din anul 2020.“

În aceeaşi vreme, CF menţionează că necesitatea corecţiilor bugetare trebui văzută şi în contextul perspectivei de modifi­care a ratingului de ţară - consolidarea bugetară este menţionată explicit de agenţia de rating Standard & Poor’s ca element- cheie în perspectiva evaluărilor viitoare ale agenţiei.

„În acest context bugetar foarte dificil, iniţiative privind reduceri de taxe şi impozite, precum şi creşteri de cheltuieli nu se justifică, fiind contrare logicii consolidării bugetare. În plus, cu cât corecţia bugetară va începe mai târziu, cu atât amploarea măsurilor corective necesare va fi mai ridicată şi implicit costurile economice şi sociale mai însemnate.“

În cadrul opiniei instituţiei, Consiliul Fiscal apreciază iniţiativa guvernului de a digitaliza autoritatea fiscală şi a reforma ANAF. Cu toate acestea, în estimările sale, Consiliul nu ia în calcul venituri bugetare suplimentare din aceste măsuri.

Ministrul finanţelor, Florin Cîţu, spunea zilele trecute că veniturile bugetului nu sunt supraestimate, mai degrabă conservatoare, având în vedere că în legea bugetului de stat nu s-a luat în calcul surplusul de încasări care survine digitalizării ANAF. Estimările con­sultanţilor fiscali sunt că efecte concrete în colectarea a bugetul de stat din digitali­zarea ANAF se vor vedea începând cu anul 2022, însă anul acesta în niciun caz, în contextul în care programele de digitalizare vor deveni operaţionale începând cu vara lui 2021.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO