♦ Raportul Consiliului Fiscal pentru 2023, publicat ieri, face şi o analiză a primului semestru din 2024 ca să constate că deficitul bugetar va sări anul acesta de 7% din PIB şi există pericolul ca el să se apropie de 8% din PIB, ceea ce ZF, în baza datelor din primul trimestru, arăta încă din iunie ♦ „În lipsa unor măsuri de consolidare fiscal-bugetară (pe care Consiliul le consideră improbabile din cauza campaniei electorale – n. red.), deficitul va depăşi probabil 7% din PIB, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB“, spune raportul citat.
Deficitele gemene (de cont curent şi bugetar) devin o piatră din ce în ce mai grea legată de gâtul economiei. În 2023, guvernul plănuise un deficit bugetar cash de 4,25% din PIB, dar a sfârşit cu un deficit cash de 5,6%. Pe ESA 10 (standardul european care include în deficit şi obligaţiile neonorate pentru anul care s-a încheiat) a fost de 6,6% din PIB. Motivul, acelaşi ca în anii trecuţi: venituri mai mici decât cele prognozate şi cheltuieli mai mari. Acum, la şase luni din 2024, veniturile au crescut peste programare, doar că cheltuielile au crescut dublu faţă de ceea ce era consemnat drept ţintă.
Nici vorbă ca deficitul programat de 5% din PIB să mai poată fi respectat şi el va depăşi, aproape sigur, 7% din PIB, existând pericolul să se apropie de 8% din PIB. Cauzele sunt multe. Una reţine atenţia. Guvernul, şi nu doar el, ci şi FMI sau Comisia Europeană, a crezut că avansul consumului şi investiţiile vor stimula cererea internă, aşadar vor impulsiona economia. Doar că banii în plus, din salarii şi din noile împrumuturi de nevoi personale, au mers în importuri (pentru că oferta internă nu a răspuns cererii) sau în vacanţe în străinătate (opt miliarde de euro în 2023, 2,2 mld. euro în primele şase luni din 2024.) La un avans al PIB de 0,8% în T2, a fost limpede că creşterea de 3,4% pe tot anul, pe care a mizat bugetul, nu mai poate fi atinsă şi că deficitul va sări de 7% din PIB.
Boala veche ţine încă România în suferinţă. Veniturile bugetului sunt, în continuare, foarte mici - 33% din PIB, cu zece puncte sub media europeană. La şase luni din 2024, veniturile au crescut cu 13,5% (peste ţinta de 12,4%), dar cheltuielile au avansat mult mai puternic, cu 21,2% (cu mult peste ţinta de plus 10%). Astfel, deficitul a ajuns, la şase luni, la 63,6 mld. lei (3,6% din PIB) şi, în lumina evoluţiei slabe a PIB, va sări de 7% din produsul intern brut în acest an.
Consiliul Fiscal a spus, la alcătuirea bugetului pe 2024, şi repetă azi: „Corecţia deficitului trebuie făcută, în principal, pe partea de venituri, în condiţiile în care veniturile fiscale sunt extrem de joase, educaţia şi sănătatea sunt subfinanţate, iar evaziunea fiscală şi evitarea plăţii taxelor şi impozitelor sunt aproape instituţionalizate. Totodată, România trebuie să cheltuiască mai eficient şi de aceea sunt necesare analize de evaluare a cheltuielilor publice (spending reviews)“.
Consiliul Fiscal spune că recalcularea pensiilor este bună, dar efortul bugetar este foarte mare: „Noua lege a pensiilor este necesară pentru a elimina inechităţi flagrante, pentru a ţine cont de îmbătrânirea populaţiei. Este însă vorba de o creştere de cheltuieli permanente cu impact sever pe termen scurt şi mediu“.
Consiliul critică, în schimb, nenumăratele majorări salariale, cu impact de miliarde de lei asupra bugetului. Aici se adaugă arierate de 9 miliarde de lei create prin amânarea efectuării unor plăţi în 2023 (de aici diferenţa dintre deficitul cash şi ESA 10), precum şi accelerarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile (plus 25% la şase luni din 2024).
Consiliul Fiscal arată că dinamica nefavorabilă a execuţiei bugetare din prima parte a anului 2024 se reflectă şi în creşterea ponderii datoriei publice în PIB (52,1%, în aprilie).
„În acest context, execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului 2024 pare să confirme evaluarea Consiliului Fiscal de la momentul opiniei asupra proiectului de buget, care plasa deficitul cash pe anul în curs în jurul valorii de 6,4% din PIB, semnificativ peste ţinta asumată de 5% din PIB. Mai mult, în lipsa unor măsuri de consolidare fiscal-bugetară, deficitul va depăşi probabil 7% din PIB, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB. Această evoluţie a deficitului ar fi generată de faptul că noua lege a pensiilor şi creşterile salariale acordate în sectorul public vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a lui 2024, iar sezonalitatea execuţiei bugetare este caracterizată de concentrarea unor categorii de cheltuieli în ultimele luni ale anului. Pare puţin probabil ca, în contextul anului politic foarte agitat, să mai fie adoptate măsuri care să corecteze decisiv derapajul bugetar. Astfel, cu toate că România se află în procedură de deficit excesiv, este foarte posibil ca 2024 să fie al doilea an consecutiv în care se deviază de la traiectoria de ajustare a deficitului stabilită de instituţiile europene“, arată Consiliul Fiscal.
Graficul de mai sus, însoţit de articol, au aparut pe prima pagină în ZF, la 29 mai 2024.
ZF titra: „Derapaj major la cheltuielile guvernului: +21% la salarii şi +27% la bunuri şi servicii. Bugetarea prevedea o creştere de 10% a cheltuielilor. În ritmul actual, deficitul bugetar ajunge la 8% în 2024
