Consiliul Fiscal susţine, în opinia referitoare la proiectul de modificare a Codului fiscal, că măsurile de relaxare fiscală propuse de Guvern vor împinge deficitul fiscal efectiv şi cel structural dincolo de limitele covenite cu UE, prin urmare nu sunt bine-venite. În replică, premierul Victor Ponta susţine că avizul negativ pe care consiliul l-a dat proiectului menţionat este firesc, dat fiind că instituţia a fost creată în timpul lui Traian Băsescu şi prin urmare susţine politica acestuia.
Consiliul Fiscal a avizat ieri negativ proiectul noului Cod fiscal, considerând că modificările vor duce la abateri semnificative de la ţintele bugetare pe termen mediu.
Opinia Consiliului Fiscal vine la câteva zile după ce FMI a susţinut că intenţia Guvernului de a reduce TVA încă din acest an este una prematură întrucât astfel de decizii nu pot fi luate în baza rezultatelor de pe primele două luni ale anului.
Execuţia bugetară la două luni indică un excedent bugetar de 2,3 mld. (0,33% din PIB). Premierul a susţinut ieri că datele ce îi vor parveni săptămâna viitoare referitoare la evoluţia economiei pe T1 vor arăta în ce măsură reducerea TVA va fi posibilă din iunie. Cu două săptămâni în urmă însă el a susţinut că Guvernul va avea în T1 un excedent de 1 mld. euro, lucru ce va face posibilă reducerea TVA încă din acest an. FMI şi Consiliul Fiscal nu susţin această ipoteză, iar ieri cea din urmă instituţie şi-a argumentat poziţia în opinia asupra Codului fiscal.
Astfel, Consiliul Fiscal consideră că estimările Guvernului cu privire la veniturile date de creşterea economică suplimentară în urma măsurilor de relaxare fiscală sunt prea mari.
Efectele provenite din creşterea economică suplimentară sunt evaluate de Guvern la circa 7 mld. lei în perioada 2016-2017, 10,6 miliarde lei în 2018 şi 18 mld. lei în 2019, la care se vor adăuga încasările suplimentare ale ANAF de circa 14 mld. lei în 2016 şi aproximativ 18 mld. lei anual în perioada 2017-2019.
Consiliul fiscal estimează că majorările deficitului efectiv relativ la scenariul de bază ca efect al măsurilor introduse ar fi de circa 14,8 mld. lei în 2016, 13,2 mld. lei în 2017, 22,5 mld. lei în 2018 şi 27,8 miliarde în 2019, incluzând veniturile recuperate.
Consiliul fiscal mai consideră că respectarea ţintei de deficit structural în condiţiile adoptării unor măsuri permanente de relaxare fiscală implică necesitatea adoptării unor măsuri structurale compensatorii care să fie de asemenea de natură permanentă, precum reduceri/îngheţări de cheltuieli comparativ cu scenariul de bază, creşteri de taxe sau creşteri de eficienţă a colectării.
„România riscă să intre din nou în capcana unei politici fiscale pro-ciclice, apăsând pe acceleraţie în faza de expansiune a ciclului economic şi riscând să fie constrânsă să implementeze măsuri de ajustare structurală într-o inevitabilă fază viitoare de recesiune“, spun reprezentanţii Consiliului fiscal.
Estimările Consiliului fiscal indică deficite efective superioare nivelului de referinţă de 3% din PIB pentru deficitul efectiv în intervalul 2016-2019, iar evoluţiile estimate la nivelul soldului bugetar structural sugerează pierderea progreselor realizate până în prezent în ceea ce priveşte consolidarea fiscală, la finele anului 2019 deficitul structural revenind la un nivel apropiat cu cel consemnat în anul 2010.
„Câştigurile de eficienţă în colectarea taxelor şi a impozitelor şi în cheltuirea banului public constituie o sursă validă de spaţiu fiscal, însă acesta trebuie să fie folosit în mod prudent şi gradual, fără a pune în pericol echilibrele macroeconomice a căror prezervare reprezintă un ingredient esenţial al unui proces sustenabil de convergenţă reală“, mai adaugă cei de la Consiliul fiscal.
