Consiliul Fiscal (CF) apreciază că adoptarea unui pachet consistent de măsuri pentru corecţia dezechilibrului bugetar reprezintă o urgenţă absolută, în lipsa lui, riscul blocării accesului la finanţare şi refinanţare devenind iminent.
În paralel, Consiliul a înrăutăţit prognoza privind deficitul bugetar, în urma analizei execuţiei bugetare pe primele 5 luni ale anului 2025, la peste 8,5% din PIB (metoda cash) faţă de 7,7% conform estimărilor anterioare, în lipsa adoptării unor măsuri de corecţie a deficitului bugetar.
„Pachetul de corecţie 2025-2026 poate evita retrogradarea riscului suveran al României. Nu există alternativă la o corecţie severă. Optimalitatea pachetului de măsuri de corecţie examinat este greu de evaluat, mai ales că intervin aspecte distribuţionale (inclusiv de echitate) şi efecte de runda a doua; nici nu există timp pentru reglaj fin (fine tuning), cum se solicită uneori“, se arată în opinia CF cu privire la măsurile propuse de guvernul Bolojan pentru care executivul şi-a angajat luni răspunderea în faţa Parlamentului.
Analiştii financiari estimează că măsurile prevăzute în proiectul de lege pot avea un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, într-o evaluare prudentă, de circa 0,5% din PIB în 2025.
Efectul măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare estimat de Ministerul de Finanţe este de circa 0,1% din PIB, în 2025, fără o reducere a investiţiilor publice.
În ceea ce priveşte 2026, impactul pozitiv al măsurilor, pe partea de venituri bugetare, ar fi de circa 1,75% din PIB, iar impactul măsurilor de ajustare a cheltuielilor de circa 1,6% din PIB.
Consiliul Fiscal precizează că, pe lângă măsurile prevăzute în cadrul acestui prim proiect de lege, este probabil ca în următoarele două pachete de măsuri de reducere a deficitului bugetar, anunţate de guvern, să fie incluse şi alte măsuri de eficientizare a cheltuielilor din sectorul public şi de prioritizare a proiectelor de investiţii.
Proiectul de lege indică un impact bugetar de 0,6% din PIB în 2025 şi de 3,35% din PIB în 2026, creând premise pentru reducerea deficitului bugetar sub 8% din PIB în 2025, respectiv, pentru respectarea ţintei de deficit bugetar în 2026, conchide sursa citată.