Consiliul Fiscal apreciază, în opinia cu privire la a doua rectificare bugetară din 2014 aprobată ieri de guvern, că realocările operate de Ministerul Finanţelor în interiorul categoriei de cheltuieli cu investiţiile, în sensul tăierii fondurilor pentru unele proiecte, nu sunt conforme cu principiul alocării resurselor spre proiecte prioritare.
Consiliul Fiscal – instituţie condusă de economistul Ionuţ Dumitru - comentează astfel cea de-a doua rectificare bugetară care taie de la proiectele finanţate din fonduri UE nerambursabile suma de 3,9 miliarde de lei (din care aproape un miliard de lei din bugetul CNADNR) şi suplimentează cu 2,5 miliarde de lei sumele destinate bugetelor locale.
„Realocările operate de Ministerul Finanţelor în interiorul categoriei de cheltuieli cu investiţiile - în sensul abandonării unor proiecte de investiţii cu finanţare europeană nerambursabilă ori cu finanţare rambursabilă, precum şi reducerii cheltuielilor destinate lucrărilor de infrastructură rutieră ale CNADR concomitent cu suplimentarea alocărilor de cheltuieli de capital la nivelul bugetelor locale - nu sunt conforme cu principiul a“, arată Consiliul Fiscal.
Instituţia mai opinează că guvernul îşi supraestimează veniturile pe care le va obţine din fonduri europene nerambursabile, în condiţiile în care a redus puternic, la a doua rectificare bugetară, cheltuielile cu proiectele derulate cu fonduri de la UE.
Guvernul a aprobat ieri cea de-a doua rectificare pe 2014, potrivit căreia veniturile bugetului general consolidat scad pe sold cu 1,4 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,44 miliarde de lei, deficitul bugetar menţinându-se în limita decisă de 2,2% din PIB.
În interiorul categoriilor de cheltuieli, guvernul a tăiat de la „proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile“ suma de 3,9 miliarde de lei. Însă intrările de fonduri europene estimate în buget sunt preconizate a consemna o reducere de mici dimensiuni (-300 de milioane lei), de la 14,8 miliarde de lei la 14,5 miliarde de lei.
Consiliul Fiscal pune la îndoială această prognoză, de vreme ce atragerea de fonduri este condiţionată chiar de cheltuirea din buget a unor sume de bani care apoi sunt decontate la Bruxelles.
Consiliul Fiscal mai apreciază, în opinia sa privind rectificarea bugetară, că ar fi fost de aşteptat ca reducerea CAS să genereze, în contrapartidă faţă de impactul negativ la nivelul veniturilor aferente acestei categorii, şi o reducere a agregatului de cheltuieli de personal, care include contribuţia datorată de angajator (cuantumul ar fi trebui să fie de circa 270 milioane lei). „Cifrele din propunerea de rectificare indică însă o reducere marginală a anvelopei salariale de doar 22 milioane lei, ceea ce înseamnă că reducerea aşteptată a fost însoţită de alocări suplimentare de cheltuieli în cadrul aceleiaşi categorii.“
De asemenea, Consiliul pune sub semnul îndoielii şi revizuirea cu plus a estimărilor privind veniturile încasate din TVA (+ 544,8 milioane de lei), având în vedere încasările din iulie şi august, după prima rectificare bugetară. Ar fi fost mai prudent ca proiecţiile pe acest segment să fie reduse cu cel puţin 800 milioane lei, apreciază Consiliul Fiscal.
Economistul-şef al BRD: Tăierea investiţiilor este egală cu amânarea dezvoltării economice
Mutarea unor fonduri bugetate pentru cofinanţarea proiectelor europene către autorităţile locale la a doua rectificare va fi benefică doar dacă autorităţile locale vor direcţiona banii tot către investiţii în infrastructură, a spus Florian Libocor, economistul-şef al BRD - Groupe Société Générale România.
„Nu sunt de acord cu tăierea investiţiilor (care ar putea fi realizate prin cofinanţarea proiectelor europene pentru infrastructură - n.red.) şi cu alocarea banilor către bugetele locale. Nu ştiu dacă aceste fonduri, mutate la autorităţile locale, vor fi folosite pentru proiectele esenţiale de infrastructură, temerea mea e că nu se va întâmpla aşa”, a spus Libocor. În opinia sa, lipsa unei reţele de autostrăzi are consecinţe şi pe piaţa muncii, pentru că România nu are o flexibilitate a pieţei muncii, aşa cum se întâmplă în alte state, tocmai din cauză că nu există o reţea de transport bine pusă la punct care să le permită angajaţilor, de exemplu, să facă naveta până la locul de muncă în cazul în care acesta ar fi situat în altă localitate.
„În Transilvania infrastructura a fost adusă la un anumit standard, şomajul este mai mic, iar venitul disponibil al familiilor este mai mare. În Moldova, şomajul este mai mare, iar venitul disponibil al populaţiei este mai mic. Aceasta este diferenţa pe care o face infrastructura”, a explicat Libocor, care a adăugat că tăierea investiţiilor înseamnă o amânare a dezvoltării economice la care ţara aspiră, pentru a avea indicatorii economici în linie cu celelalte state europene. Adelina Mihai
