Evaziunea fiscală are o dimensiune foarte ridicată în România, ajungând în 2012 la aproape 14% din PIB (circa 80 mld. lei), iar cea mai mare parte este generată de TVA, evaziunea fiscală în cazul acestei taxe atingând un maxim de 9,6% din PIB după majorarea cotei standard de TVA, în 2010, de la 19% la 24%, apreciază Consiliul Fiscal.
„Aproximativ 60% din evaziunea fiscală este generată la TVA, evaziunea la TVA atingând un maxim de 9,6% din PIB în 2010 (nivel similar celui din 1996), în 2011-2012 înregistrând o reducere până la 8,3% din PIB. De remarcat că în 2010, când a fost crescută cota legală de TVA de la 19% la 24%, evaziunea fiscală a crescut de la 8% din PIB în 2009 la 9,6% din PIB în 2010“, se arată în raportul anual al Consiliului Fiscal.
Dacă România ar colecta impozitele şi taxele pe care le are la maximum, ar avea venituri bugetare ca procent din PIB peste media europeană.
În aceste condiţii, o reformă profundă a administrării taxelor şi impozitelor în România ţintită în direcţia creşterii gradului de colectare a taxelor este absolut necesară, în opinia Consiliului Fiscal.
România are una dintre cele mai mici ponderi în PIB a veniturilor bugetare (venituri fiscale şi nefiscale), acestea reprezentând în 2012 doar 33,5% din PIB, cu 11,9 puncte procentuale din PIB mai mici decât media europeană. „Sistemul de taxe şi impozite în România este caracterizat de o colectare deficitară a acestora, cu o administrare ineficientă şi o birocraţie excesivă, o bază de impozitare relativ redusă cu foarte multe excepţii şi deduceri legale şi o evaziune fiscală ridicată. Totuşi, în ultimii ani au fost iniţiate o serie de măsuri care au condus la îmbunătăţirea acestei situaţii, dar impactul acestora va fi probabil pe deplin observabil în viitor“, în opinia Consiliului Fiscal.
Câţi români muncesc „la negru“
Contribuţiile la asigurările sociale contribuie cu circa 24% la evaziunea fiscală totală, în principal prin intermediul fenomenului de „munca la negru“ (salariaţi în economia subterană).
La nivelul anului 2012, în România erau circa 1,45 milioane de salariaţi „la negru“, reprezentând aproximativ 23% din totalul salariaţilor din economie.
În calculul evaziunii fiscale la CAS şi impozitul pe venit, s-a luat în calcul remunerarea salariaţilor aferentă valorii adăugate corespunzătoare muncii la negru şi sectorului informal (populaţie).
În ceea ce priveşte evaziunea la accize şi „taxa pe viciu“ la alcool şi ţigări, conform estimărilor Consiliului Fiscal, cea mai mare contribuţie la evaziune o au ţigările, comerţul ilicit cu ţigări situându-se în medie la circa 20% din piaţă în perioada 2003-2012.
În ceea ce priveşte alcoolul, evaziunea a fost în medie în jur de 45% din piaţă, cu o valoare mult mai mare la alcool etilic şi produsele distilate şi produse intermediare şi semnificativ mai mică la bere.
Pe baza calculelor Consiliului Fiscal aferente evaziunii fiscale, se poate calcula un grad de conformare la principalele impozite şi taxe, ca raport între veniturile încasate efectiv la buget şi veniturile teoretice (care includ evaziunea fiscală şi veniturile încasate în mod efectiv).
Gradul de conformare la plata impozitelor şi taxelor a fost în 2012 la nivelul de 64,3%, în uşoară îmbunătăţire faţă de 2010, când s-a atins un minim al ultimilor 12 ani, conform raportului Consiliului Fiscal.
Cel mai scăzut grad de conformare se înregistrează la TVA, de doar 50% TVA încasat din obligaţiile teoretice de plată a TVA în 2012. De asemenea, se remarcă în cazul TVA, ca de altfel şi la accize şi taxa pe viciu la alcool şi tutun, o uşoară îmbunătăţire a gradului de conformare în 2011-2012. Pe de altă parte, la CAS şi impozitul pe profit se remarcă o deteriorare a conformării în perioada 2011-2012.
Consiliul Fiscal este o instituţie independentă care are printre atribuţii evaluarea proiecţiilor macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozelor de venituri la buget, monitorizarea respectării regulilor fiscale sau emiterea de recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.
Care sunt criticile Consiliului Fiscal din Raportul anual
Eficienţa colectării impozitelor rămâne în continuare scăzută.
Balanţa riscurilor în ceea ce priveşte conduita necesară pentru politica fiscal-bugetară înclină mai degrabă pe partea negativă - un deficit bugetar mai mare decât cel proiectat.
Avansul economic peste aşteptări nu este susceptibil a genera încasări suplimentare semnificative la buget.
Starea financiară a sistemului de pensii de stat este foarte precară.
Lipsa unei liste de priorităţi investiţionale la nivel naţional.
Acumularea de pierderi şi de arierate în sectorul companiilor de stat constituie un risc la adresa sustenabilităţii finanţelor publice pe termen mediu.
Evaziunea fiscală este foarte ridicată în România şi privează bugetul de sume consistente.
Derapajele de politică fiscală (cum ar fi reversarea unor măsuri de austeritate implementate deja) au potenţialul de a conduce la deteriorarea percepţiei de risc faţă de România şi pot contribui la o volatilitate ridicată a ratelor de dobândă şi a cursului de schimb, mai ales în contextul majorării semnificative a ponderii titlurilor de stat deţinute de nerezidenţi.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.09.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
