♦ În septembrie 2021, faţă de septembrie 2020, veniturile au fost mai mari cu 3,1 mld. lei (11,7%), iar cheltuielile au fost mai mici cu 4,5 mld. lei (11,5%), astfel că deficitul bugetar a fost în acea lună mai mic 7,7 mld. lei, an/an.
Veniturile bugetului consolidat, de 270 mld. lei pe primele nouă luni din an, au fost mai mari cu 19% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (227 mld. lei), iar cheltuielile de de 314,6 mld. lei au fost şi ele mai mari cu 7%, ceea ce a făcut ca deficitul bugetar să se reducă cu 23 de miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, de la 67,3 mld. lei (6,3% din PIB) la 44,2 mld. lei (3,77% din PIB). PIB-ul în 2020 a fost de 1.050 mld. lei iar anul acesta este anticipat la 1.174 mld. lei.
Septembrie la septembrie, consolidarea fiscală s-a bazat mai degrabă pe cheltuieli decât pe venituri. La venituri de 29,5 mld. lei în septembrie 2021, plus 11,7% faţă de septembrie 2020, cheltuielile au fost de 34,5 mld. lei, în scădere cu 11,5% faţă de septembrie 2020.
Aşadar, pe primele nouă luni din an, cheltuielile au crescut cu 7%, an/an, dar în septembrie 2021, faţă de septembrie 2020 ele au scăzut cu 11,5%. Partea proastă a acestei evoluţii este că, odată cu restrângerea cheltuielilor generale, au scăzut şi cheltuielile de investiţii. Avem, în septembrie, cheltuieli de capital (investiţii ale statului) de 1,9 mld. lei, faţă de investiţii ale statului de 3,9 mld. lei în septembrie 2020, adică un minus de 2 mld. lei (minus 36,8%). De asemenea, cheltuielile totale de investiţii (din buget şi din fonduri UE) au fost, în septembrie 2021, de 3,6 mld. lei, faţă de
5,7 mld. lei în septembrie 2020 (un minus de 36,8%). Pe primele nouă luni din 2021 însă, investiţiile, din buget şi din fonduri UE, au fost de 33,7 mld. lei, faţă de 30,1 mld. lei în aceeaşi perioadă a lui 2020, adică un plus de 13,4%.
Pe aceste cifre este posibil ca deficitul bugetar să se oprească la sub 7% din PIB anul acesta, dar nu trebuie să ne grăbim pentru că statul îşi plăteşte facturile, de obicei, spre final de an şi atunci deficitul pe ultimele luni este mai mare decât în restul anului. În plus, deficitul de 7% din PIB a fost fix la începutul anului, când prognoza de creştere economică era de 4%. Economia a mers mai bine, ţinta de creştere a fost ridicată la 7%, dar ţinta de deficit nu a fost modificată, rămânând la 7% din PIB. Bugetul a primit, firesc, mai mulţi bani, dar guvernul nu a folosit situaţia fericită a creşterii neanticipate a economiei pentru a susţine o mai pronunţată consolidare fiscală, cu un deficit de sub 7% din PIB (un 6% din PIB, să spunem), cum fusese el fixat la început de an. Astfel că povara unei consolidări fiscale mai robuste a fost împinsă pentru 2022 şi 2023 când însă, arată prognozele, creşterea nu va mai fi de 7% ca în acest an, ci undeva spre 4%.
Totuşi, o scădere de cheltuieli este de remarcat. În septembrie, cheltuielile cu personalul au scăzut cu 2,2% faţă de aceeaşi lună a lui 2020 (minus 900 mil. lei) – un lucru rar în peisajul bugetar. Cheltuielile cu serviciile au scăzut cu 1,9%, cele de asistenţa socială (inclusiv pensiile) cu 5,3%. Cu 13% au scăzut cheltuielile în proiectele cu fonduri UE (300 mil. lei), cu 51% cheltuielile de capital (minus 2 mld. lei, de la 3,9 mld. lei la 1,9 mld. lei), în vreme ce cheltuielile de investiţii (de capital şi din fonduri UE) au fost cu 36% mai mici (5,7 mld. lei în septembrie 2020 şi 3,6 mld. lei în septembrie 2021).
În privinţa veniturilor pentru septembrie, ele au consemnat un plus de 11,7% faţă de septembrie 2020. La venitul din impozitul pe profit sumele au fost mai mari cu 100 mil. lei, la impozitul pe salarii cu 400 mil. lei, dar la veniturile din taxele pe proprietare au fost mai mici cu 100 mil. lei. TVA a adus un plus la buget de 1,4 miliarde de lei (şi pentru că anul trecut plata TVA a fost amânată o bună vreme, deci este vorba şi despre un puternic efect de bază) iar accizele unul de 700 mil. lei. Sumele la buget primite, în septembrie 2021 de la UE, de 1,6 mld. lei, au fost mai mici cu 1,1 mld. lei faţă de septembrie 2020.
