♦ Evoluţia din perioada ianuarie-mai a fost influenţată în special de diminuarea vânzărilor de produse nealimenare, cu 7,9%, în timp ce alimentele şi carburanţii au înregistrat scăderi mai temperate, de 3,7%, respectiv 2,8% ♦ Preţurile la benzină şi motorină au crescut puternic după izbucnirea conflictului din Iran, în luna martie, depăşind temporar pragul de 10 lei pe litru, dar au coborât ulterior, în aprilie, doar pentru a reveni uşor pe creştere în mai.
Afacerile din comerţul cu amănuntul au scăzut în primele cinci luni ale anului cu 5,5%, în timp ce luna mai a adus o reducere de 4,5% a vânzărilor din retail faţă de perioada similară din 2025, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). Comparativ cu luna aprilie 2026, comerţul a marcat însă în mai un avans de 1,2%.
Evoluţia din perioada ianuarie-mai a fost influenţată în special de diminuarea vânzărilor de produse nealimenare, cu 7,9%, în timp ce alimentele şi carburanţii au înregistrat scăderi mai temperate, de 3,7%, respectiv 2,8%. În ceea ce priveşte luna mai, când volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a avut un minus de 4,5% an la an, principalul motiv al scăderii a fost reducerea vânzărilor de carburanţi, cu 5,5%. În acelaşi timp, produsele nealimentare au avut o scădere de 4,8%, iar alimentele şi băuturile de 3,5%.
Preţurile la benzină şi motorină au crescut puternic după izbucnirea conflictului din Iran, în luna martie, depăşind temporar pragul de 10 lei pe litru, dar au coborât ulterior, în aprilie, doar pentru a reveni uşor pe creştere în mai. Potrivit aplicaţiei Monitorul Preţurilor, în mai maximele au fost de 9,9 lei la motorină şi 9,1 lei la benzină. Totuşi, raportat la luna aprilie 2026, mai a fost pe plus, cu un avans de 1,2% în retail, susţinut de majorarea vânzărilor de produse nealimentare (plus 3,2%) şi ale produselor alimentare, băuturi şi tutun (plus 0,5%). În schimb, vânzările de carburanţi au scăzut cu 2,3%. Pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, retailul a suferit în primele cinci luni ale anului o scădere de 5,3% şi de 4,7% în mai, raportat la perioada similară din 2025. Faţă de aprilie, vânzările din comerţ au crescut cu 1,3% în mai. În perioada ianuarie-mai, cele mai semnificative scăderi au fost la produse nealimentare (-7,7%), urmate de vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3,5%) şi de carburanţi (-1,7%).
România a avut în ultimii ani o creştere economică bazată în primul rând pe consum, ceea ce a creat o serie de dezechilibre la nivelul bugetului, cu deficite mari şi greu de controlat. La începutul acestui an, ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, spunea cu ocazia lansării Pachetului de măsuri de relansare a economiei că acesta reprezintă o tranziţie strategică de la o creştere bazată pe consum la o creştere bazată pe investiţii productive, pe inovaţie şi pe producţia autohtonă. „Am constatat în ultimii ani că acest consum pe care ne-am bazat ne-a adus în situaţii de dezechilibru bugetar. România are nevoie de aceste zone pentru a fi capabilă să atragă investiţii strategice mari mult mai repede şi competitiv”, a spus ministrul la acel moment.
La rândul lui, Adrian Codirlaşu, preşedinte CFA România, organizaţie a analiştilor financiari certificaţi din ţară, a menţionat recent, în cadrul emisiunii ZF Live, că economia României a intrat deja într-o fază de recesiune, chiar dacă una uşoară, care confirmă o tendinţă de stagnare vizibilă încă din 2024. Semnalul vine în contextul în care consumul, principalul motor al creşterii economice, a înregistrat scăderi semnificative, atât pe bunuri, cât mai ales pe servicii, a spus Adrian Codirlaşu. Contracţia consumului, componentă esenţială a Produsului Intern Brut, este identificată drept principalul factor care explică slăbiciunea generală a economiei.
PIB-ul României a scăzut în primul trimestru al anului cu 1,7% pe serie brută faţă de perioada similară din 2025, şi cu 1,5% pe seria ajustată, cea mai mare scădere din UE, cu excepţia Irlandei. Datele Institutului Naţional de Statistică al României arată că în martie consumul s-a redus cu 3%, mai puţin decât în ianuarie, când era la 9%. În acelaşi timp, producţia industrială a scăzut cu 2% în T1.
