De asemenea, România rămâne la coada clasamentului în privinţa Produsului Intern Brut per capita în PPS (paritatea standard a puterii de cumpărare, un indicator care ia în calcul preţurile şi inflaţia), cu doar 57% din media UE, în creştere cu două puncte procentuale faţă de 2014.
Potrivit datelor INS, consumul a crescut anul trecut cu 5,9%, în vreme ce consumul gospodăriilor a avansat cu 6,9%, cel mai puternic reviriment de după anii de criză. Creşterea economică se bazează puternic pe consum, care anul trecut a făcut 75% din PIB (pe partea de utilizare) şi a contribuit cu 4% la creşterea economică de 3,8%.
Economiştii sunt însă împărţiţi în privinţa stimulării economiei prin consum. În opinia economiştilor neoliberali, stimularea economiei prin consum creează dezechilibre în balanţe şi poate pune în pericol creşterea pe termen lung.
Aş prefera ca România să aibă o creştere economică de 3,5% pe an, pe o perioadă de 10 ani, dar una sustenabilă, decât o creştere economică de peste 4,5% pe an pe o perioadă de cinci ani, după care să urmeze o criză, spunea marţi, la Bucureşti, Jeffrey Franks, fostul negociator al FMI în perioada de criză, într-o conferinţă de specialitate.
România beneficiază, la acest moment, de una dintre cele mai mari creşteri economice din UE, de 4,3% în T1 2016, dar calitatea creşterii bazate pe consum – un plus de 20% în primele patru luni din an – nu modifică mult din pesajul cunoscut de 25 de ani.
România, alături de Bulgaria şi Croaţia rămân unele dintre cele mai sărace ţări din UE, cu un venit la jumătatea aproape faţă de media Uniunii.
Potrivit datelor Eurostat publicate ieri, Croaţia, România şi Bulgaria au avut anul trecut cel mai mic consum individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor exprimat în PPS. Explicabil întrucât chiar PIB-ul per capita în PPS este la jumătate faţă de media UE. Consumul individual efectiv pe cap de locuitor exprimat în PPS a fost anul trecut de 51% din media din UE în Bulgaria, de 58% în România şi Croaţia, de 77% în Cehia, de 74% în Polonia, de 62% în Bulgaria sau de 124% în Germania. Consumul a urmat, practic, PIB-ul per capita în PPS. Acesta a fost în 2015 la 46% din media din UE în Bulgaria, 57% din media UE în României, 125% în Germania, 119% în Austria sau 111% în Franţa.
„Preţurile mici la produsele agroalimentare pot fi corelate cu salariile medii din România, cu puterea de cumpărare. Dacă avem bani puţini normal că ocupăm printre ultimele locuri în UE ceea ce priveşte consumul valoric de bunuri şi servicii pe cap de locuitor. Având venituri mici pe cap de locuitor, automat preţurile sunt mici, iar ponderea consumului alimentar în total venituri este mare. Şansele ca noi să ocupăm o poziţie mai bune în clasamentul UE este să crească salariile“, a declarat Toma Adrian Dinu, decanul Facultăţii de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti:
„Este o veste bună că avem preţurile mici, însă acest lucru trebuie interpretat în contextul în care avem salariile mici. Dacă vor creşte salariile se va schimba şi structura consumului în sensul că ne vom duce spre consumul de alimente mai sofisticate, adică renunţăm la salam de Sibiu, la cartofi şi ne ducem să luăm masa în oraş şi aşa mai departe“, a adăugat Dinu.
