Astfel, dacă la mijlocul lunii ianuarie la nivelul ţării se consumau zilnic 57,5 milioane de metri cubi, ieri consumul a ajuns la 70 de milioane de metri cubi, cu peste 20% mai mare, cantităţile suplimentare fiind aduse fie din Rusia, fie din Europa de Vest prin intermediul conductei Arad-Szeged.
Astfel, de la începutul acestei săptămâni şi până pe 3 februarie când expiră avertizarea de cod portocaliu de ger, când temperaturile pot varia între
7 şi -17 grade în anumite regiuni, costurile suplimentare cu gazele de import s-ar putea ridica la circa 30 de milioane de dolari, adică 6 milioane de dolari în plus pentru fiecare zi de ger năprasnic din perioada 30 ianuarie - 3 februarie. Deşi Ministerul Economiei, instituţie care coordonează jucători-cheie din piaţa gazelor cum sunt Romgaz şi Transgaz, dă asigurări că deocamdată nu sunt probleme pentru consumatori, în centrul Bucureştiului câteva cafenele nu au mai avut altceva de făcut decât să închirieze tunuri de căldură pentru a nu-şi pierde clienţii.
Probleme cu presiunea
"De când a venit gerul nu avem presiune. Am închiriat tunuri cu căldură. Noi avem două cafenele şi pentru ambele am luat această măsură", spune managerul cafenelei Arcade Cafe Nicolae Marin.
Şi alte localuri din centrul vechi spun că se confruntă cu probleme, dar nu la fel de mari. "Presiunea este un pic mai scăzută, dar noi folosim gazele numai pentru gătit, nu şi pentru încălzirea localului. Pentru cele mai multe preparate folosim grătarul, pentru cuptorul de pâine avem însă nevoie de gaze", spun reprezentanţii restaurantului cu specific turcesc Divan.
Situaţia nu este însă generalizată la nivelul centrului vechi din Bucureşti, alte cafenele sau restaurante spunând că nu au nicio problemă în alimentarea cu gaze naturale. "Avem consumul istoric de gaze naturale, atât la nivelul ţării, cât şi la nivelul Bucureştiului. Presiunea a scăzut în reţea, dar deocamdată nu sunt premisele pentru declanşarea situaţiei de urgenţă. În perioada următoare nu există probleme pentru populaţie sau pentru alte categorii de consumatori", a declarat Claudiu Stafie, secretar de stat în Ministerul Economiei.
Limitarea consumului
Potrivit acestuia, unii consumatori foarte mari, aşa cum sunt cei din industria chimică, au fost limitaţi prin prevederile contractuale pe care le au cu furnizorii lor, iar anumite termocentrale au trecut de la utilizarea gazelor pentru producerea de energie electrică la păcură.
"Consumul a crescut cu 20%. Luni a fost înregistrat un consum de 69 de milioane de metri cubi, iar azi (n. red. - ieri) consumul a ajuns la 70 de milioane de metri cubi, nivel care s-ar putea menţine până pe 3 februarie. Importurile de gaze au crescut de la zi la zi. Azi (ieri - n.red.) s-au importat 17,5 milioane de metri cubi, iar în zilele următoare importurile ar putea ajunge la 20 de milioane de metri cubi. Pe 16 ianuarie de exemplu, când temperaturile erau de -5 grade, consumul de gaze era de 57,5 milioane de metri cubi", a explicat Stafie.
România are două surse pentru importul gazelor naturale: interconectorul Arad-Szeged, care leagă sistemul naţional de transport cu cel al Ungariei şi deci cu Europa de Vest şi intermediarii care au contractele cu gigantul rus Gazprom. Potrivit preţurilor la care s-au încheiat tranzacţiile pe una dintre cele mai importante platforme din Europa Centrală, Central European Gas Hub (CEGH), importurile prin Arad-Szeged ar putea avea un preţ de 311 de dolari pe mia de metri cubi, prin această conductă intrând peste două milioane de metri cubi zilnic. Cea mai mare parte a gazelor de import vin însă de la ruşii de la Gazprom la un preţ de 495 de dolari pe mia de metri cubi, potrivit ultimelor informaţii publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
Restul gazelor, până la nivelul de 70 de milioane de metri cubi, vin din producţia internă, asigurată în mod egal de Romgaz şi Petrom, dar şi din depozitele de înmagazinare unde au fost stocate circa 3,6 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Probleme de luni
Deşi reprezentantul Ministerului Economiei spune că nu sunt probleme de alimentare deocamdată, Stafie admite că în anumite zone au avut loc întreruperi accidentale, Bucureştiul fiind una dintre regiunile afectate.
"Începând cu data de 30 ianuarie, ora 17.00, Distrigaz Sud Reţele a constatat o scădere semnificativă de presiune a gazelor naturale în principalele puncte de interconexiune cu reţeaua naţională de transport a Transgaz, în special în zona Capitalei. Distrigaz Sud Reţele a luat toate măsurile pentru a asigura alimentarea cu gaze naturale la parametri normali a consumatorilor din Bucureşti. Având în vedere parametrii înregistraţi în această dimineaţă în sistemul de distribuţie Distrigaz Sud Reţele a notificat toţi furnizorii şi clienţii deserviţi privind situaţia existentă şi a solicitat luarea tuturor măsurilor necesare pentru echilibrarea sistemului de transport", au precizat reprezentanţii GDF SUEZ Energy România, compania care asigură alimentarea cu gaze în zona Capitalei. Firma a mai precizat că la nivelul clienţilor pe care-i deserveşte consumul de gaze a crescut cu 30%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
