Eveniment

Consumul populaţiei a rezistat asaltului TVA şi scăderii salariilor

Consumul populaţiei a rezistat asaltului TVA şi scăderii salariilor

Autor: Mihaela Claudia Medrega

02.12.2010, 23:59 70

Scăderea puternică a agriculturii, care i-a luat prinsurprindere pe majoritatea analiştilor, şi continuarea căderiiconstrucţiilor şi comerţului au tras economia în jos în trimestrulal treilea, ducând la adâncirea declinului la 2,5%, faţă de aceeaşiperioadă a anului trecut.

Veştile pozitive au venit de la industrie, care şi-a continuatascensiunea într-un ritm mai temperat, dar şi de la consumulpopulaţiei, care nu a scăzut decât cu 1,1% din PIB în trimestrulIII faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, faţă de o scădere de4,1% pe primul trimestru din 2010.

Potrivit datelor anunţate de Institutul Naţional de Statisticăîn agricultură s-a înregistrat în trimestrul al treilea o reducerea volumului de activitate cu 7,6%, evoluţia luând prin surprinderepiaţa.

"Nu găsesc o explicaţie pentru evoluţia agriculturii.Aşteptările erau pentru o influenţă pozitivă sau neutră aagriculturii asupra PIB. Din punct de vedere meteorologic nu arexista explicaţii speciale. Au fost fenomene obişnuite, fără impactdeosebit. Nici 2009 nu a fost un an agricol de excepţie, ci un anmediu", a spus analistul Aurelian Dochia.

De la Ministerul Agriculturii au venit unele clarificări,evoluţia fiind explicată de întârzierea recoltărilor.

"Este normal ca agricultura să aibă o contribuţie negativăpentru perioada iulie- septembrie. Recoltatul a avut loc mult maitârziu din cauza ploilor masive. În mod normal, cerealele ar fitrebuit strânse în iulie, dar anul acesta am terminat de recoltatla sfârşitul lui august", a spus Adrian Rădulescu, secretar de statîn cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Ce spun informaţiile detaliate privind factorii care auinfluenţat evoluţia PIB ?

"Există riscuri în ceea ce priveşte evoluţia economiei în 2011şi reluarea creşterii. Creşterea economică de anul viitor va fifragilă, estimările privind PIB-ul oscilând între 0 şi 1,5%.Evoluţia depinde de modul cum va decurge revenirea economiiloreuropene. Agricultura depinde de vreme, dar nu ne aşteptăm la unsalt mare. Nu agricultura poate să tragă economia în plus. Tot peindustrie ne bazăm, din care o parte merge la export. Dar trebuiesă revină şi industria adresată pieţei interne", a spus Dochia.

INS a menţinut estimările privind evoluţia economiei în altreilea trimestru, respectiv o scădere pe serie ajustată cu 0,7%faţă de aprilie-iunie şi cu 2,3% faţă de acelaşi trimestru de anultrecut. Pe serie brută scăderea a fost

de 2,5%.

După revenirea firavă a economiei în zona pozitivă în trimestrulal doilea, PIB-ul ajustat sezonier a reintrat în teritoriul negativîn trimestrul al treilea, evoluţia fiind în linie cu estimările FMIşi ale analiştilor.

România este, după Grecia, singura economie din UE rămasă înrecesiune, pe fondul căderii consumului şi a investiţiilor dupămăsurile dure de ajustare fiscală implementate de Guvern învară.

Dacă agricultura a surprins neplăcut analiştii, surprizapozitivă a venit de la activităţile financiare şi imobiliare, undes-a înregistrat o creştere de 2,6% faţă de al treilea trimestru deanul trecut, după un avans de 0,8% în al doilea trimestru.

Industria a continuat ascensiunea, însă şi-a încetinit avansulîn trimestrul al treilea comparativ cu cel raportat în perioadaaprilie-iunie, la 4,2%.

Ce s-a întâmplat la cheltuieli

Din punctul de vedere al utilizării PIB, consumul final totals-a redus cu 1,4%, atât ca urmare a diminuării cheltuielilor pentruconsumul populaţiei cu circa 1%, cât şi a cheltuielilor pentruconsumul administraţiilor publice.

Efectele programului ambiţios de consolidare fiscală şi alemajorării TVA la 24% au fost resimţite de economie, iar impactuls-ar putea vedea şi în ultimele trei luni ale anului.

Un efect pozitiv asupra PIB l-a avut evoluţia exportului net, caurmare a creşterii mai accentuate a exporturilor comparativ cuimporturile. În schimb, contracţia la investiţii (formarea brută decapital fix) a fost de 13,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2009.

Analiştii ING aduc în discuţie contribuţia pozitivă puternică avariaţiei stocurilor şi discrepanţa statistică. "Dacă în trimestruldoi aceste două componente au avut o contribuţie pozitivă de 2,2 pp(altfel evoluţia trimestrială a PIB ar fi fost -1,9%), acum acestecomponente au însemnat 2,8 pp (altfel evoluţia PIB ar fi fost-3,5%), cea mai mare contribuţie pozitivă provenind de la stocuri.Creşterea stocurilor fără un sprijin din partea consumuluisugerează un trend nesustenabil."

Astfel, riscul pentru o contracţie mai pronunţată a consumuluigospodăriilor cauzată de efectele întârziate ale măsurilor fiscalear putea însemna o contracţie semnificativă a PIB-ului odată ceacumularea stocurilor se va termina, potrivit analiştilor ING.

Referindu-se la evoluţia consumului populaţiei, Dochia spune căse observă o aplatizare. "Indiferent de criză oamenii trebuie săconsume, să trăiască în continuare. Şi urmează perioada desărbători, când de obicei are loc o revigorare a consumului. Eusper ca schimbarea atitudinii în consum să se vadă şi în 2011.Revenirea consumului poate să devină unul dintre motoarelecreşterii economiei."

În ceea ce priveşte consumul administraţiilor publice,accentuarea scăderii era previzibilă având în vedere constrângerilebugetare la care sunt supuse administraţiile publice.

"Bună parte din această scădere nu este o dramă. Erau multeelemente de cheltuieli inutile, păgubitoare. Problema este să vedemîn ce măsură se vor regăsi în creşterea cheltuielilor pentruinvestiţii. Miza anului 2011 este măsura în care Guvernul va mutaspre investiţii o bună parte din buget. Declarativ a fost anunţatacest obiectiv, dar să vedem dacă se va realiza în practică.

AFACERI DE LA ZERO