Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consumul privat, a crescut în luna iulie 2020 prin comparaţie cu iulie 2019 cu 4,7% în serie brută. Este a doua lună de creştere a consumului, după începerea crizei Covid-19, arată datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
La şapte luni, consumul are un avans de 1,2% faţă de primele 7 luni din 2019. Economiştii Băncii Transilvania sunt de părere că evoluţia a fost influenţată de politicile economice, care au contrabalansat efectele negative ale pandemiei.
„În primele şapte luni din 2020 volumul vânzărilor din comerţul cu amănuntul s-a majorat cu 1,2% an/an, incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui şoc fiind contrabalansate de implementarea unui mix relaxat de politici economice“, scrie Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania.
România a avut una dintre cele mai mari creşteri anuale ale consumului în iulie. Astfel, creşterea de 4,8% în iulie an/an (după metodologia europeană) a fost mai mare decât a Poloniei (+,3%), Ungariei (+0,4%) sau Germaniei (+3,5%). Consumul în Bulgaria s-a prăbuşit cu 17,5%, arată datele Eurostat, biroul european de statistică.
În dinamica lunară, România a avut, alături de Portugalia, cea mai mare creştere din Uniunea Europeană a vânzărilor din comerţul cu amănuntul: +3,9% (pe metodologie europeană) în iulie lună/lună.
Consumul în România a revenit pe creştere, ceea ce este un lucru bun.
Pe termen scurt, consumul este văzut de economişti ca fiind una dintre pârghiile de ieşire din criza economică provocată de pandemia Covid-19.
În ultimele două luni după căderile abrupte din martie-mai, consumul şi-a revenit şi cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a urcat cu 4,7% an/an în iulie.
Avansul a fost susţinut în primul rând de vânzările de bunuri nealimentare, care au înregistrat un plus de 10,6% an/an în iulie. Vânzările de alimente, băuturi şi tutun au urcat cu un ritm anual de 4,3%, în vreme ce vânzările de carburanţi au rămas încă pe minus: scădere de 4,1% an/an. Consumul, care a condus creşterea economică din România în ultimii ani, ar urma să contribuie negativ la dinamica PIB din 2020, potrivit estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză. Astfel, consumul final ar veni cu o contribuţie negativă de 0,8 puncte procentuale la scăderea economică de 3,8% din 2020.
Consumul privat ar urma să aducă o scădere de 2,2 puncte procentuale la evoluţia economică din 2020. Consumul guvernamental, ca urmare a achiziţiilor de bunuri şi servicii pentru combaterea crizei medicale, ar urma să înregistreze un surplus. Economiştii BT sunt de părere că ajustarea consumului din 2020 va fi urmată de o redinamizare în 2021 şi 2022.
„Prognozăm o creştere a consumului privat (principala componentă a PIB) cu un ritm mediu anual de 2,8% în perioada 2020-2022, ajustarea din 2020 determinată de incidenţa pandemiei urmând să fie contrabalansată de redinamizarea din 2021 şi 2022“, mai notează Andrei Rădulescu.
Prognoza BT se bazează pe stimulul ce îl va aduce în economia românească programele de susţinere a economiei lansate la nivel european, dar şi de costurile reduse de finanţare.
„Scenariul este susţinut de semnalele de intrare într-un nou ciclu economic, de perspectivele de persistenţă a costurilor reale de finanţare la un nivel redus pe termen mediu şi de continuarea /accelerarea procesului de convergenţă economică europeană, mai ales în contextul programelor lansate la nivelul Uniunii Europene.“
