Eveniment

Pe cont propriu în drumul către performanţă: bazele sportive de tenis nu pot oferi condiţiile de care are nevoie un sportiv. Victor Hănescu: Nu se investeşte, iar rezultatele se văd, sportivii au plecat din România

Pe cont propriu în drumul către performanţă: bazele sportive de tenis nu pot oferi condiţiile de care are nevoie un sportiv. Victor Hănescu: Nu se investeşte, iar rezultatele se văd, sportivii au plecat din România

Iuliana Butuc Cerchez, mama Soniei Butuc Cerchez (foto), sportivă de performanţă la 12 ani: Nu e nicio bază care să ofere condiţii, să ofere tot ce are nevoie un sportiv ca să facă sport de performanţă. Cea mai mare problemă este că nu ai în aceeaşi bază sportivă, oricât de bună ar fi, nu ai totul centralizat. VICTOR HĂNESCU: În afară, cluburile de tenis sunt create într-un campus, pot avea şi şcoală. În România nu există aşa ceva, aici e o problemă pentru că părinţii vor să fie cât mai aproape de clubul sportiv pentru că e dificil să ia copilul de la şcoală, să stea în trafic şi apoi să îl aducă la clubul sportiv. Părinţii vor să fie astfel de baze sportive în oraş, dar multe dintre ele sunt la marginea oraşului

Autor: Miruna Diaconu

14.09.2021, 20:08 410

Statul nu investeşte în construirea şi modernizarea bazelor sportive de tenis, iar ajutorul oferit copiilor care practică acest sport este aproape inexistent ♦ Costul minim pentru practicarea tenisului ajunge cam la 1.000 de euro pe lună, însă în această sumă nu sunt incluşi banii destinaţi turneelor.

Bazele sportive din România unde se poate practica tenisul nu pot oferi condiţiile de care are nevoie un sportiv în drumul său către performanţă, iar cele care pot oferi sunt foarte puţine şi se concentrează în mare parte în Capitală. Odată cu îndepărtarea de Bucureşti, abia dacă mai există în marile oraşe câte un centru unde copiii pot practica tenis.

Statul nu investeşte în general în sport şi nici tenisul nu este o prioritate, însă foştii campioni ai României şi-au deschis academii destinate copiilor care vor să facă performanţă, dar nici măcar aceste investiţii nu sunt suficiente, când statul nu vine cu niciun fel de sprijin.

„Sportivii vor să creeze un sistem, dar nu sunt ajutaţi de stat, România are oameni care au făcut performanţă şi pot da mai departe lucrurile acestea. Statul nu investeşte, iar rezultatele se văd, sportivii care au plecat din România şi sunt susţinuţi în afară, au condiţii. La academia mea de tenis am sportivi pe care încerc să îi ajut, dar le caut sponsori, statul nu îi ajută“, spune Victor Hănescu, fost jucător profesionist de Tenis şi proprietarul Academiei de Tenis Victor Hănescu, acolo unde este şi antrenor.

El precizează faptul că o bază sportivă la standarde înalte ar trebui să aibă cel puţin 10 terenuri de tenis, cu diferite tipuri de suprafeţe, o sală de fitness, terenuri acoperite sau săli în care pot juca iarna, un restaurant şi poate chiar şi un hotel.

„În afară, cluburile de tenis sunt create într-un campus, pot avea  şi şcoală. În România nu există aşa ceva, aici e o problemă pentru că părinţii vor să fie cât mai aproape de clubul sportiv pentru că e dificil să ia copilul de la şcoală, să stea în trafic şi apoi să îl aducă la clubul sportiv. Părinţii vor să fie astfel de baze sportive în oraş, dar multe dintre ele sunt la marginea oraşului“, precizează Victor Hănescu.

La Academia de Tenis Victor Hănescu practică circa 80 de copii tenisul, dar numărul acestora a crescut considerabil odată cu rezultatele bune ale Simonei Halep. Fostul tenisman spune că din ce în ce mai mulţi părinţi vor să îşi dea copiii la tenis, însă de multe ori problemele de infrastructură îi determină să se răzgândească.

Pe de altă parte, Iuliana Butuc Cerchez, mama unui copil care practică tenis de performanţă de şapte ani, spune că statul nu i-a sprijinit deloc, iar bazele sportive nu oferă deloc condiţiile de care au nevoie sportivii care vor să facă performanţă. Ea spune că nu doar terenul de tenis este important, ci e nevoie de o întreagă infrastructură care contribuie la dezvoltarea copilului.

„Nu e nicio bază care să ofere condiţii, să ofere tot ce are nevoie un sportiv ca să facă sport de performanţă. Cea mai mare problemă este că în aceeaşi bază sportivă, oricât de bună ar fi, nu ai totul centralizat, nu ai recuperator fizic, este la fel de important ca sportul în sine. Nu mai spunem de maseur, nu există niciun program de recuperare, fiecare părinte trebuie să se informeze singur“, spune ea.

Iuliana Butuc Cerchez adaugă faptul că pe lângă lipsa acestor facilităţi în bazele sportive, părinţii trebuie să se informeze singuri de ceea ce au nevoie copiii, nu sunt ajutaţi cu sfaturi sau recomandări nici de către Federaţia de Tenis, nici de către cluburile sportive. În şapte ani de când copilul său practică tenis, nu a primit nicio bursă, deşi a fost vicecampion naţional la juniori. Singurul sprijin pe care îl poate obţine un sportiv este dacă un sponsor privat e interesat să investească în această zonă.

Costul minim pentru practicarea tenisului ajunge cam la 1.000 de euro pe lună, însă în această sumă nu sunt incluşi banii destinaţi turneelor.

Succesul Emmei Răducanu, jucătoarea profesionistă de tenis care a câştigat titlul de Grand Slam la US Open, a ridicat problema dacă ar fi putut ajunge în acest punct dacă s-ar fi născut în ţară, având în vedere că ea are origini în România.

„Marea Britanie a avut jucători buni de-a lungul timpului (ATP şi WTA) şi putem spune că în ultimii ani tot mai mulţi jucători tineri au apărut în peisaj (Johanna Konta, Heather Watson, Harriet Dart, Cameron Norrie, Dan Evans, Kyle Edmund etc.), după o perioadă lungă în care singura speranţă a fost Andy Murray. Totuşi, majoritatea acestor jucători din noua generaţie rămân în general în afara top 30, chiar top 50. Astfel că succesul Emmei Răducanu este cumva o surpriză, excepţie şi pentru britanici. Este prima jucătoare din Marea Britanie care câştigă un Grand Slam dupa mai mult de 40 de ani“, spune Corina Mirea, o antrenoare româncă de tenis care s-a stabilit în Marea Britanie.

Ea explică faptul că tenisul este un sport foarte costisitor, iar pentru mulţi jucători britanici rămâne doar un hobby.

„Motivul pentru care performanţa sau înalta performanţă s-a cam lăsat aşteptată şi pentru britanici este şi climatul şi lipsa infrastructurii necesare pentru înalta performanţă. Da, sunt foarte multe terenuri de tenis în Marea Britanie, dar o proporţie foarte mare a acestora se află în oraşele mari, cu precădere în Londra, unde, evident, veniturile sunt superioare. Majoritatea cluburilor de tenis nu sunt acoperite, deci din septembrie în aprilie, orele de tenis depind de cât de mult plouă, deci continuitatea este greu de atins, iar puţinele terenuri acoperite care există costă destul de mult. Astfel că, pentru cineva care trebuie să se antreneze zilnic, este ori foarte scump, ori nu există continuitate şi atunci performanţa are de suferit“, spune Corina Mirea.

Ea precizează că unul dintre avantajele României este faptul că infrastructura de tenis locală oferă posibilitatea de antrenamente şi când vremea este nefavorabilă, în balon sau săli.

Victor Hănescu: În afară, cluburile de tenis sunt create într-un campus, pot avea şi şcoală. În România nu există aşa ceva, aici e o problemă pentru că părinţii vor să fie cât mai aproape de clubul sportiv pentru că e dificil să ia copilul de la şcoală, să stea în trafic şi apoi să îl aducă la clubul sportiv. Părinţii vor să fie astfel de baze sportive în oraş, dar multe dintre ele sunt la marginea oraşului

AFACERI DE LA ZERO