Dacă tendinţa descendentă a investiţiilor străine continuă, anul 2013 ar putea marca minimul ultimilor 11 ani pentru ISD. În august investiţiile străine au fost de doar 172 mil. euro.
Deficitul de cont curent a fost în primele opt luni din 2013 mult sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, de 4,2 mld. euro.
Analiştii au arătat că ajustarea deficitului de cont curent din acest an a fost determinată mai degrabă de factori conjuncturali decât de o reechilibrare fundamentală a economiei. Exporturile au continuat să crească, în timp ce investiţiile şi consumul au rămas la niveluri scăzute din cauza lipsei finanţării externe. Unii analişti au susţinut că pentru a avea creştere economică rapidă trebuie să trăim cu deficit de cont curent, pentru a acoperi diferenţa dintre economisire şi investire, în condiţiile în care economisirea internă nu este suficientă pentru a acoperi necesarul de investiţii.
În luna august, deficitul comercial a urcat cu circa jumătate de miliard de euro faţă de nivelul din primele şapte luni, salt comparabil cu cel înregistrat de deficitul balanţei veniturilor, iar cele două deficite nu au mai fost compensate de banii trimişi de românii din străinătate, intrările de fonduri UE şi surplusul de la balanţa serviciilor.
„Contul curent al balanţei de plăţi a devenit în primele opt luni, neaşteptat, negativ. La prima vedere se pare că deficitul mai mare de la balanţa veniturilor, deficitul comercial lunar mai mare şi intrările modeste din transferurile curente au determinat un deficit de 160 mil. euro în ianuarie-august“, susţin analiştii de la BCR. BCR estimează pentru 2013 un excedent de cont curent de +0,1% din PIB.
România a revenit în 2013 pe excedent de cont curent pentru prima dată din 1990, după ce înainte de izbucnirea crizei economice mondiale s-au înregistrat deficite de cont curent record. Deficitul de cont curent mare a fost până în 2008 una dintre cele mai importante vulnerabilităţi ale României - penalizată de pieţele externe şi de agenţiile de rating - în condiţiile în care a trecut şi de 13% din PIB, dar în ultimii ani s-a ajustat puternic.
Aspectul pozitiv legat de ajustarea deficitului de cont curent este dat de finanţarea mai uşoară a acestuia, reflectând diminuarea dependenţei de fluxurile externe de capital.
Contul curent al balanţei de plăţi reuşise în primele şapte luni din 2013 să rămână pe excedent, de circa jumătate de miliard de euro, comparativ cu un deficit de 3 miliarde de euro în aceeaşi perioadă din anul 2012, pe fondul reducerii deficitului balanţei comerciale (cu 2,22 miliarde de euro) şi al majorării surplusului înregistrat de balanţa serviciilor (cu 1,46 miliarde de euro).
Pentru 2013 analiştii şi-au ajustat prognozele pentru deficitul de cont curent în jur de 1% din PIB, fără să fie exclusă posibilitatea de a avea excedent pe întregul an. România a înregistrat în ultimii trei ani, în medie, un deficit de cont curent de 4,2% din PIB.
La începutul anului analiştii estimau pentru întregul an 2013 un deficit de cont curent de 4% din PIB, apoi şi-au ajustat prognozele spre 3% din PIB, pentru ca acum majoritatea economiştilor să estimeze un deficit cuprins în intervalul 0,6%-1,6% din PIB.
Analiştii au avertizat şi că există riscul ca o accelerare a procesului de dezintermediere financiară sau ieşiri substanţiale de investiţii de portofoliu să determine o ajustare forţată a balanţei de plăţi şi, implicit, o depreciere a leului în raport cu euro.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 14.10.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
