♦ „Noi nu putem fi spectatori, suntem profesionişti în breaslă şi ar trebui să fim o voce. Antreprenorii ar trebui să fie şi ei o voce în timp util şi în timp real“ ♦ „Urmează zone cu turbulenţe, care sunt date de incertitudinile şi schimbările care au loc în această perioadă.
România traversează o perioadă de schimbări fiscale, economice şi tehnologice, iar specialiştii din domeniul financiar-contabil sunt în prima linie a acestor schimbări. În faţa acestor schimbări fiscale şi tehnologice, profesioniştii din domeniu trebuie să fie nu doar reactivi, ci şi proactivi, oferind companiilor direcţie şi claritate într-un mediu economic din ce în ce mai complex, au fost câteva dintre concluziile evenimentului Contzilla Accounting Days, conferinţa naţională de contabilitate, un eveniment adresat specialiştilor în domeniul financiar-contabil ce a avut Ziarul Financiar drept partener media.
„Site-ul de contabilitate Contzilla împlineşte anul acesta 17 ani. Sunt 17 ani de când scriem cu pasiune despre contabilitate. Am fost în principal în mediul online, acesta este al doilea eveniment pe care îl avem cu prezenţă fizică, după cel de anul trecut de la Cluj”, a spus Delia Mircea, coordonator editorial al Contzilla.ro.
Vlad Dimitriu, tax director la Taxhouse, a atras atenţia că mediul de afaceri se confruntă cu o perioadă de incertitudini, de turbulenţe, însă după fiecare astfel de perioadă vine stabilitate.
„Urmează zone cu turbulenţe, care sunt date de incertitudinile şi schimbările care au loc în această perioadă. Toate lucrurile acestea au un impact în companii, dar după orice zonă cu turbulenţe ajungem la stabilitate, spre mai sau iunie sper să ajungem acolo”, susţine el.
De asemenea, Vlad Dimitriu a punctat eliminarea facilităţilor fiscale pentru sectoarele IT, construcţii, agricultură şi industria alimentară, subliniind că salariaţii acestor domenii plătesc acum contribuţii sociale şi impozit pe venit la fel ca toţi ceilalţi angajaţi.
Din perspectiva schimbărilor fiscale, Dimitriu a precizat că până la alegerile prezidenţiale din mai 2025 nu sunt aşteptate modificări semnificative, însă după aceea, presiunea bugetară ar putea aduce surprize.
„Încotro ne vom îndrepta? Rămâne de văzut ce se va întâmpla. Din discuţiile cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe înţelegem că până la momentul alegerilor prezidenţiale din luna mai nu vom vedea modificări semnificative pe zona fiscală. Ulterior, este ori este de aşteptat orice pentru că presiunea bugetară este una foarte mare. Deja am început anul cu deficit, s-au publicat recent datele luna ianuarie şi avem o scădere de 1,5% a veniturilor raportate la luna ianuarie a anului 2024 şi o creştere a cheltuielilor bugetare de 4,5%. Deci deja suntem în deficit de la începutul anului”, a concluzionat Vlad Dumitriu.
Nadia Oanea, fondatoarea companiei Tax& Training, susţine că, indiferent de contextul economic, companiile ţintesc întotdeauna creşterea eficienţei şi a profitabilităţii.
„Oricare ar fi situaţia, fie că suntem un business mai mic, care investeşte în diverse linii de activitate sau suntem acel grup mai mare de firme care are o asemenea structurare a activităţii, rezultatul ţintit este întotdeauna creşterea eficienţei, creşterea profitabilităţii, o remunerare mai mare pentru investitorul din acea afacere”, a punctat ea.
Un alt punct de vedere important a venit de la Oana Luca, partener la EuroCount Fiscal Audit, care a subliniat rolul activ pe care trebuie să îl aibă antreprenorii şi contabilii.
„Noi nu putem fi spectatori, suntem profesionişti în breaslă şi ar trebui să fim o voce. Pe de altă parte, antreprenorii ar trebui să fie o voce în timp util şi în timp real, ci nu după ce s-a publicat în Monitorul Oficial şi iau act de modificarea fiscală respectivă. Ca atare, cred că ar trebui să se coaguleze ca o voce puternică din partea antreprenorilor, care ar putea să îmbrace forma clasică: asociaţii, patronate, confederaţii, federaţii. De asemenea, şi profesioniştii ar trebui să fie o voce care să fie luată în considerare”, a spus ea în cadrul evenimentului.
Ioana Iconar, managing partner la A&I Consulting, a vorbit despre cum digitalizarea şi automatizarea proceselor au devenit esenţiale pentru firmele de contabilitate.
„Toate modificările din ultima perioadă au obligat firmele de contabilitate să implementeze noi tehnologii, să fie mai atente la partea de automatizare a proceselor, la eficientizarea activităţii şi cred că este principala provocare pentru prezent şi pentru anii următori”, crede ea.
Mariana Moldovan, head of tax la Grant Thornton Romania, a explicat că România înregistrează cel mai mare gap de TVA din UE şi că măsurile de combatere a fraudei includ implementarea rapidă a facturării electronice.
„De unde a început toată povestea digitalizării fiscale? A început de la gapul de TVA. România înregistrează cel mai mare gap de TVA din Uniunea Europeană, avem un deficit ridicat şi persistent de încasare a TVA de ani de zile, suntem pe primul loc. Autorităţile au tot încercat să găsească diverse metode pentru a combate frauda de TVA. Nu am inventat noi facturarea electronică. (...) Dar ce ne-am dorit noi cu tot acest pachet de digitalizare? Să combatem frauda de TVA, să reducem decalajul de colectare şi să vedem ce rezultate vom avea, pentru că iniţiativa noastră este destul de curajoasă ca ţară.”
Cu toate acestea, Moldovan a avertizat că această digitalizare generează o supraraportare care îngreunează conformarea contribuabililor. „Toate aceste facturări electronice generează o supraraportare, cum o numim noi, sau over- reporting. Aceleaşi tranzacţii apar în mai multe sisteme şi cumva îngreunează foarte mult sarcina de conformare la nivelul contribuabilului”, spune ea.
Melinda Morariu, director general al IMM Club, a evidenţiat rolul crucial al IMM-urilor în economie. „IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei româneşti. IMM-urile româneşti, în număr de aproximativ 900.000 de companii active la momentul acesta, reprezintă 99% din totalul întreprinderilor din România. În afară de asta, contribuţia IMM-urilor la economie este semnificativă, ele contribuie cu aproximativ 50% la PIB-ul României şi cu aproximativ 50% la cifra de afaceri globală generată în economia românească de nişte întreprinderi.”
De asemenea, ea a subliniat şi rolul IMM-urilor în dezvoltarea pieţei muncii din România.
„Mai mult decât atât, ele angajează aproximativ 2,5 milioane de persoane, care înseamnă mai mult de 60%, ceea ce înseamnă că ele pot să contribuie foarte mult la gradul de ocupare, la reducerea şomajului, la dezvoltarea competenţelor antreprenoriale, pentru că de multe ori IMM-urile ajung să angajeze persoane care altfel ar fi dificil să-şi găsească un loc de muncă”, susţine Melinda Morariu.
Liviu Sav, FCCA la Bridge-to-Information, a subliniat că rolul contabilului trebuie să depăşească sfera cifrelor: contabilii trebuie să se transforme în mai mult decât un suport pentru depuneri de declaraţii de calcul, de impozite şi taxe.
„Informaţia contabilă este o limbă străină pentru absolut oricine nu a studiat contabilitate, iar acesta este un lucru pe care foarte des contabilii îl uită. Din acest motiv, contabilii trebuie să se transforme în mai mult decât un suport pentru depuneri de declaraţii de calcul, de impozite şi taxe. Trebuie să devină un traducător, un interpret tălmaci, un om care explică cifrele, le dă de înţeles, un om care ajută la adaptarea la context a informaţiei contabile, un om care comunică într-o modalitate accesibilă informaţia contabilă. Acest lucru se poate face cu ajutorul tehnologiei, dar şi prin modul de comunicare şi prin integrarea informaţiei contabile în strategie”, a concluzionat Liviu Sav.
Delia Mircea, coordonator editorial al Contzilla.ro: Sunt 17 ani de când scriem cu pasiune despre contabilitate.
Vlad Dimitriu, tax director, Taxhouse: Din discuţiile cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe înţelegem că până la momentul alegerilor prezidenţiale din luna mai nu vom vedea modificări semnificative pe zona fiscală.
Melinda Morariu, director general al IMM Club: IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei româneşti. IMM-urile româneşti, în număr de aproximativ 900.000 de companii active la momentul acesta, reprezintă 99% din totalul întreprinderilor din România.
Liviu Sav, FCCA la Bridge-to-Information: Contabilii trebuie să se transforme în mai mult decât un suport pentru depuneri de declaraţii de calcul, de impozite şi taxe. Ei trebuie să devină un traducător, un interpret tălmaci, un om care explică cifrele, le dă de înţeles, un om care ajută la adaptarea la context a informaţiei contabile.
