Eveniment

Cora şi Carrefour fac una în România şi alta în Franţa. Europa spune adio furculiţelor şi paharelor din plastic, însă România tot amână decizia

Ro­mânia este una dintre puţinele ţări unde pro­blema nu a fost tratată cu seriozitate, ast­fel că, în contextul în care directiva nu a fost trans­pusă în legislaţia naţională, se mai pot gă­si în hipermarketuri furculiţe, paie sau farfurii din plastic.

Ro­mânia este una dintre puţinele ţări unde pro­blema nu a fost tratată cu seriozitate, ast­fel că, în contextul în care directiva nu a fost trans­pusă în legislaţia naţională, se mai pot gă­si în hipermarketuri furculiţe, paie sau farfurii din plastic.

Autor: Alina-Elena Vasiliu

27.07.2021, 07:00 507

Data de 3 iulie 2021 a fost pentru Uniunea Europeană momentul zero pentru oprirea vânzărilor de produse de unică folosinţă din plastic Prevalându-se de faptul că legislaţia naţională nu a transpus legislaţia europeană, reţele precum Cora şi Carrefour încă vând furculiţe, pahare şi farfurii din plastic.

Eliminarea articolelor de unică folosinţă din plastic de pe raf­tu­rile magazinelor s-a produs deja în multe ţări europene, ur­mare a directivei anti-plastic căreia majoritatea statelor i s-a supus.

Ro­mânia este însă una dintre puţinele ţări unde pro­blema nu a fost tratată cu seriozitate, ast­fel că, în contextul în care directiva nu a fost trans­pusă în legislaţia naţională, se mai pot gă­si în hipermarketuri furculiţe, paie sau farfurii din plastic.

Aşa se face că peste tot în ţară, printre deşeurile regăsite la tot pasul, în oraşe în ace­eaşi măsură ca în zonele rurale, se mai găsesc încă astfel de obiecte din plastic al căror impact asupra mediului este uriaş.

În condiţiile în care legislaţia locală nu este aliniată cu cea europeană, marii retaileri ali­mentari au acţionat fiecare după cum au con­siderat.

Astfel, reţele precum Cora şi Carrefour au început demersurile pentru re­tra­gerea produselor de unică folosinţă din plas­tic de pe rafturile lor, însă urmează să re­nun­ţe complet la ele abia în perioada ur­mătoare, după terminarea stocurilor. Pe de al­tă parte, retaileri ca Lidl şi Kaufland au eli­minat aceste produse treptat începând de anii trecuţi.

„În această perioadă, până la trans­punerea Directivei privind reducerea impac­tu­lui anumitor produse din plastic asupra me­diului în legislaţia naţională, deoarece aces­te produse nu sunt restricţionate, veţi pu­tea întâlni în piaţă diverse modele de busi­ness prin care companiile decid ce să facă în privinţa produselor de unică folosinţă din plastic“, spune Emanuel Pârvulescu, coor­do­nator al departamentului de mediu la Cora România.

La rândul lor, francezii de la Carrefour spun că au renunţat de anul trecut la paiele din plastic, din luna ianuarie 2021 la vesela de unică folosinţă din plastic şi estimează că luna viitoare vor avea stocuri zero pe acest tip de produse.

„Este un proces de tranziţie, pe care l-am anticipat şi pe care l-am pregătit în paşi, în conformitate cu măsurile europene şi locale. O parte dintre aceste produse au fost deja eliminate, urmând ca în perioada următoare să finalizăm şi ultimele capete de stoc rămase“, spune Felician Cardoş, environ­men­tal manager la Carrefour România.

Data de 3 iulie 2021 a fost, pentru Uniunea Europeană, momentul zero pentru oprirea vânzărilor de produse de unică folosinţă din plastic, o directivă UE care a impus statelor să adopte măsuri pentru ca produsele de plastic precum farfurii de unică folosinţă, tacâmuri, paie, beţişoare de amestecat, suporturi de baloane şi beţişoare de urechi să nu mai poată fi vândute pe piaţa europeană.

Cum Ministerul Mediului a întârziat transpunerea în legislaţie a directivei, România a intrat în procedura de infringement. De altfel, implicarea statului în proiectele privind reciclarea, colectarea selectivă a deşeurilor, eliminarea plasticului este timidă comparativ cu iniţiativele private în aceste scopuri. Organizaţiile non-guvernamentale şi chiar unii antreprenori pe cont propriu au preluat unele astfel de responsabilităţi, însă fără o legislaţie care să gestioneze aceste probleme, implementarea se face în ritm de melc, iar sustenabilitatea nu este decât o marotă repetată la nesfârşit, fără aplicare în viaţa reală.

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro