Eveniment

Corina Creţu, europarlamentar şi fost comisar european, după ce Comisia Europeană a cerut revizuirea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă: Ar trebui să existe o structură specială la care să contribuie cei mai buni specialişti pentru ca România să nu rateze aceste şanse istorice. Întrebările la care ar trebui Guvernul să ofere răspunsuri

Corina Creţu, europarlamentar şi fost comisar european, după ce Comisia Europeană a cerut revizuirea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă: Ar trebui să existe o structură specială la care să contribuie cei mai buni specialişti pentru ca România să nu rateze aceste şanse istorice. Întrebările la care ar trebui Guvernul să ofere răspunsuri

Autor: Ştefan Stan

22.04.2021, 15:56 3139

Noua formă a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prezentată la Bruxelles de Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, nu a primit acceptul Comisiei Europene, care a cerut revizuirea acestuia. 

„Nu este un document final, acum, cel pe care realizăm consultările şi nu este trimis oficial la Bruxelles. De aceea, toate modificările şi observaţiile pe care le primim în această perioadă sunt parte a procesului normal de completare şi negociere”, a spus joi Ghinea.

Conform acestuia, România propune cea mai mare alocare dintre toate statele membre pe domeniul rutier. „Credem că avem obligaţia de a oferi românilor reţeaua de autostrăzi. Totuşi, nu este o solicitare simplă pentru Comisia Europeană, de aceea au loc mai multe discuţii pe acest subiect”, susţine ministrul.

De asemenea, pe componenta de irigaţii, ministrul susţine că discuţiile tehnice se referă la modul de îndeplinire a obligaţiilor de mediu în cadrul viitoarelor investiţii: „Este o analiză pe care o facem în paralel cu Comisia şi unele abordări sunt diferite, dar acesta e rolul discuţiilor tehnice, de a clarifica detalii”.

Fostul comisar european Corina Creţu critică însă modul în care guvernul s-a prezentat la Bruxelles cu PNRR. Europarlamentarul susţine că sunt criticate de Comisie atât caracterul general, cât şi lipsa de proiecte concrete şi lipsa unei viziuni clare de dezvoltare. 

Corina Creţu cere Guvernului o sumă mai mare alocată IMM-urilor şi sprijinirea mai puternică a firmelor româneşti

De asemenea, fostul comsiar european îndeamnă guvernul să ţină cont şi de discrepanţele teritoriale şi inegalităţile sociale în creştere din România. 

”Cum vor beneficia de PNRR cei aproape 30 la suta din cetăţenii României care se afla azi la limita sărăciei sau a excluziunii sociale? Pe lângă PNRR, cum poate fi accelerata absorbţia fondurilor pentru perioada 2014-2020, care acum e la 52%? Cum poţi convinge ca tara Comisia Europeana ca ai capacitatea de a cheltui - fără proiecte majore deja realizate - 48 la suta din cele 30, 5 miliarde care trebuiau deja cheltuite dar mai sunt trei ani cât mai pot fi cheltuiţi banii pt 2014-2020, plus peste 30 miliarde prin PNRR (in maxim 5 ani), plus finalizarea negocierilor, adoptarea programelor operaţionale pentru 2021-2027?”, întrebă Corina Creţu. 

 

Vedeţi mai jos reacţia Corinei Creţu, europarlamentar şi fost comisar european. 

Din păcate, veştile nu sunt bune in ceea ce priveşte Planul National de Redresare şi Rezilienţă depus la Bruxelles săptămâna trecută.

Acesta este încă in analiza, dar - din ceea ce se discuta la Bruxelles - este criticat caracterul general, lipsa proiectelor concrete ( acolo unde sunt, acestea sunt doar copiate din programele operaţionale deja existente, care ar fi fost continuate cu şi fără pandemie), lipsa unei viziuni clare privind dezvoltarea României in acord cu cei 6 piloni agreati in cadrul Reuninii miniştrilor economiei şi finantelor din Statele Membre (ECOFIN) la 11 februarie 2021.

Dezbaterea PNRR ar fi trebuit sa fie o prioritate naţionala şi sa beneficieze de o comunicare publica larga încă din iulie anul trecut, când s-a decis realizarea acestui fond menit sa ajute statele membre sa combată efectele pandemiei.

Planul prezentat săptămâna trecută la Bruxelles ar fi trebuit însoţit de propuneri de proiecte şi bugete aferente fiecărui proiect. Acest Plan se afla acum sub evaluare, iar pe parcursul evaluării Romania va trebui sa furnizeze toate informaţiile necesare solicitate şi sa îşi revizuiască Planul dacă va fi necesar.

Pledez in continuare pentru o mai mare transparentă şi pentru evitarea politizării Planulului National de Redresare şi Rezilienţă. De pilda, la întocmirea Bugetului national, multe localităţi care nu au primar care aparţine arcului guvernamental au fost private de resurse. Sper sa nu se repete acest lucru şi in PNRR, care stipulează doar la modul general investiţii in oraşe, regenerarea zonelor centrale, a zonelor gărilor, a parcurilor industriale... La fel, in zonele rurale.

Pledez in continuare pentru o suma mai mare acordată IMMurilor, sprijinirea mai puternica a firmelor româneşti. In PNRR, acestea sunt îndemnate sa se împrumute (sigur, la o dobânda avantajoasa, negociata de Comisie), dar după un an de pandemie eu cred ca firmele româneşti ar avea nevoie de un sprijin mult mai mare. IMM urile au avut întotdeauna proiecte de calitate şi au accesat rapid banii prin proiecte de succes. Unde au dispărut 1,5 miliarde alocate IMM urilor in prima forma a PNRR şi cea de-a doua forma, transmisă Comisiei, care aloca mult mai puţin?

Ce înseamnă “Cloud guvernamental”, “ Romania creativa”, “Romania atractiva”, “ Valul renovării”, “Romania velo”? Care sunt proiectele cărora, sub aceste denumir, au alocate miliarde de euro?

Se va tine cont in PNRR de discrepantele teritoriale existente, de inegalităţile sociale in creştere din Romania?

Trei din cele opt regiuni de dezvoltare ale României au in continuare un PIB (Produs Intern Brut) pe cap de locuitor mai mic decât media europeana. Îşi propune PNRR sa amelioreze aceasta situaţie.

Cum vor beneficia de PNRR cei aproape 30 la suta din cetăţenii României care se afla azi la limita sărăciei sau a excluziunii sociale?

Pe lângă PNRR, cum poate fi accelerata absorbţia fondurilor pentru perioada 2014-2020, care acum e la 52%? Cum poţi convinge ca tara Comisia Europeana ca ai capacitatea de a cheltui - fără proiecte majore deja realizate - 48 la suta din cele 30, 5 miliarde care trebuiau deja cheltuite dar mai sunt trei ani cât mai pot fi cheltuiţi banii pt 2014-2020, plus peste 30 miliarde prin PNRR (in maxim 5 ani), plus finalizarea negocierilor, adoptarea programelor operaţionale pentru 2021-2027?

Nu ar trebui sa existe o structura specială la care sa contribuie cei mai buni specialişti pentru ca Romania sa nu rateze aceste şanse istorice?

Iată câteva întrebări la care Guvernul ar trebui sa ofere răspunsuri.

AFACERI DE LA ZERO