“În ceea ce priveşte inspecţiile efectuate de către DSPMB în unităţile sanitare cu paturi şi UPU/CPU, anterior şi ulterior incendiului de la clubul Colectiv, a rezultat că această instituţie a acţionat în mod diferit, în sensul că anterior acestui eveniment DSMPB nu a prelevat probe pentru control microbiologic (teste sanitaţie, probe apă potabilă, probe alimente), în vederea evidenţierii infecţiilor nosocomiale, de la niciuna din cele 50 de unităţi sanitare cu paturi verificate, deşi au fost semnalate deficienţe în majoritatea spitalelor privind condiţiile igienico-sanitare, sterilizarea şi normele de curăţenie/dezinfecţie. De asemenea, anterior incendiului de la clubul Colectiv, DSPMB nu a efectuat o evaluare/supraveghere a situaţiei infecţiilor nosocomiale în cadrul acţiunilor desfăşurate la spitalele verificate, aşa cum a realizat ulterior acestui eveniment”, se arată în Raportul Corpului de Control al premierului, după verificările efectuate în perioada martie-septembrie 2016, la Ministerul Sănătăţii, la spitalele în care au fost internate victimele de la Clubul Colectiv şi la Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti.
Verificările au fost demarate după tragedia de la Colectiv, la acel moment fiind semnatate mai multe cazuri ale răniţilor a căror stare s-a agravat din cauza infecţiilor intraspitaliceşti.
Raportul mai arată că insuficienţa personalului medical cu specialitatea în medicina de urgenţă a condus la înregistrarea unei distribuţii neuniforme a acestuia în spitalele comparabile ca mărime, precum şi la înregistrarea unor inegalităţi în distribuţia personalului medical (medici, asistenţi medicali).
Cât priveşte Ministerul Sănătăţii, verificările au stabilit că “Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă (denumit în continuare „COSU”), înfiinţat ca structură funcţională în cadrul Ministerului Sănătăţii, îşi desfăşoară activitatea, în realitate, în cadrul Centrului operaţional naţional din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, situat în sediul Ministerului Afacerilor Interne”, motiv pentru care se cere verificarea oportunităţii funcţionării acestei structuri în cadrul ministerului Sănătăţii.
Totodată, este recomandată şi creşterea rolului Direcţiei de Sănătate Publică a Muncicipiului Bucureşti în monitorizarea şi controlul calităţii serviciilor medicale, inclusiv a celor de urgenţă, prin alocarea de resurse umane şi financiare necesare activităţilor specifice de control (epidemiologic şi boli transmisibile, factori de risc din mediul de viaţă şi muncă, igienă).
