Sistemul bugetar suprapopulat si "rasfatat", coruptia, evaziuneasi dezordinea fiscala par a fi principalele cauze ale crizei dinGrecia. Statul de la Marea Mediterana a aderat la zona euro in2001, unde a beneficiat de protectia uniunii economice si monetaresi unde "a trait peste posibilitatile sale, beneficiile fiindmajore", este de parere Ionut Dumitru, economist-sef al RaiffeisenBank.
Inca din anul in care s-a alaturat gruparii, statul elen a inceputsa ignore criteriile fiscale impuse de Uniunea Europeana -deficitul bugetar nu trebuia sa depaseasca 3% din PIB, iar datoria60%. In niciunul din anii care au urmat deficitul bugetar nu s-aincadrat in limitele impuse. Situatia a culminat in 2009, candgaura bugetara a urcat la 13,6% din PIB. Cei mai multi analistisunt de parere ca primele rezultate care sa indice o imbunatatire asituatiei trebuie sa se vada aici.
Daca vor reusi sa se tina de promisiuni si daca vor reduce treptatdeficitul bugetar, "investitorii vor incepe sa isi recapeteincrederea", este de parere Brian Yelvington, analist la KnightCapital din Greenwich, citat de Wall Street Journal. Totusi,"aceste reduceri ar fi trebuit realizate in urma cu zece ani, nuacum".
Nici la capitolul datorie publica Grecia nu se poate lauda. Inultimii ani, raportul datorie publica - produs intern brut aoscilat in jurul valorii de 100%. Mai mult, pentru anul curent esteestimat ca statul elen sa ajunga cel mai slab performer la acestcapitol.
Cu toate ca rezultatele economice au fost slabe, Europa a trecut cuvederea. De ce? Autoritatile europene au iesit sa se apere abia in2010, cand criza din Grecia se agrava, si au acuzat statul ca afalsificat date statistice. Atat cifrele referitoare la deficitulbugetar, cat si cele referitoare la datoria publica prezintaintr-o lumina mai pozitiva decat in realitate situatia.
Comisia Europeana a acuzat Grecia pentru ca a falsificat dateleprivind situatia finantelor publice si pentru ca a permisjucatorilor de pe scena politica sa faca presiuni care saobstructioneze colectarea de date statistice corecte.
Alte probleme spinoase ale Greciei sunt coruptia si evaziuneafiscala. Conform estimarilor incluse in diverse studii, guvernulpierde pana la 30 mld. dolari (23 mld. euro) pe an din cauzaevaziunii fiscale. Multi greci spun ca se simt pedepsiti de crizafinanciara care a impins tara in pragul intrarii in incapacitate deplata. Chiar si asa, lucrurile vor fi greu de schimbat.Specialistii remarca faptul ca evitarea taxelor face parte dintr-omai ampla cultura de dare de mita si coruptie, adancinradacinata.
Eliminarea coruptiei a fost una dintre masurile principale anuntatede guvernul socialist ca parte a planului de scoatere a tarii dincriza.
Diverse studii au concluzionat ca economia subterana reprezinta20-30% din PIB-ul tarii, ce se ridica la 240 de miliarde de euro.Totusi specialistii spun ca noile legi din domeniul fiscal au creatbazele unei colectari mai eficiente.
Guvernul grec si-a fixat drept obiectiv sa colecteze cu cel putin1,6 miliarde de dolari mai mult decat anul trecut, aceste incasariurmand sa reduca deficitul bugetar. O alta masura in aceastadirectie este restructurarea sectorului bugetar.
Potrivit ambasadorului grec la Bucuresti, numarul bugetarilor estecu putin sub 1 milion, la o populatie de 11 milioane.
"Grecia are traditia unui sector public foarte mare. In ceea cepriveste salariul, nu stiu daca este mai mare decat in sectorulprivat, insa ce pot spune este ca salariatii de la stat au unavantaj - "monimotita" (odata ce sunt angajati, locul de munca leeste asigurat pe durata vietii, cu exceptia cazului in care ei facceva foarte grav, lucru rar intalnit). Ei pleaca fie de buna voie,fie atunci cand ies la pensie", spune acesta.
Situatia trebuie insa sa se schimbe, aceasta fiind una dintreconditiile impuse de celelalte state din zona euro pentru a oferiGreciei cele 110 mld. euro. Astfel, vor fi limitate primele anualede vacanta la 1.000 de euro pentru fiecare angajat din sectorulpublic, cu exceptia celor cu salarii de peste 3.000 de euro, carenu vor mai primi astfel de prime si vor fi eliminate salariilenumarul 13 si 14, primite de greci la Craciun sau Paste. Acestemasuri se vor cumula cu reducerea salariilor angajatilor dinsectorul public cu 12%. Bugetarii greci, considerati privilegiati,au fost nemultumiti si au iesit in strada sa protesteze, asa cum aufacut mereu cand s-au considerat dezavantajati.
Autoritatile cedau de obicei in fata cerintelor lor, insa deaceasta data nu au voie sa o faca. Grecia trebuie sa se tina deplanul de austeritate anuntat, care vizeaza ca pana in 2012economiile de la bugetul de stat sa fie in valoare de 30 mld.euro. Acestea urmeaza a fi realizate prin reduceri de salarii insistemul public si de pensii si prin majorari de taxe. Vor fimajorate din nou taxele pentru combustibili, alcool si tutun siTVA-ul de la 21 la 23%.
Promisiunile Greciei sunt insa dificil de respectat, de aceeaexista multi care se indoiesc ca statul de la Marea Mediterana vareusi sa iasa cu bine din criza. Incapacitatea de plata esteconsiderata inca de multi o optiune.
Asemanari Grecia - Romania
- Coruptia si evaziunea fiscala reprezinta una dintreprincipalele probleme ale tarii noastre. Economia nefiscalizataajunge undeva in intervalul 25%-45% din PIB, potriviteconomistului-sef al BRD, Florian Libocor.
- Sistemul bugetar al Romaniei numara circa 1,3 mil. angajati.Intr-un top al AT Kearney, in 2008, tara noastra se afla pe pozitiaa 10-a dupa numarul de angajati in sectorul public la 1.000 delocuitori, cu 80 de bugetari la mia de locuitori.
- O alta asemanare intre Romania si Grecia o reprezinta nivelulridicat al deficitului bugetar, care in Romania a fost in 2009 de8,3%, mult peste limita de 3% impusa de UE statelor care vor saadere la zona euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
