În anii de după criză investiţiile în economie s-au redus semnificativ, dar un alt pericol pândeşte la uşă: faptul că distribuţia lor este complet dezechilibrată adânceşte decalajul între regiuni.
Anul trecut investiţiile au însemnat la nivel naţional 23,7% din PIB, restul fiind reprezentat de consum.
Însă un studiu elaborat de viceguvernatorul Liviu Voinea arată că investiţiile în regiune Bucureşti – Ilfov înseamnă peste 40% din PIB, în vreme ce în alte regiuni precum Nord-Est sau Oltenia ele sunt la sub 20% din PIB, scăzând după intergarea în UE.
Bucureştiul a ajuns să reprezinte aproape 30% din PIB-ul naţional, faţă de sub 25% în 2007, şi avansează. Cinci dintre regiuni şi-au diminuat, după aderare, contribuţia la valoarea adăugată brută şi la PIB.
Potrivit concluziilor studiului citat, pentru reducerea disparităţilor este necesară o mai mare integrare prin investiţii transregionale, în special în infrastructură.
În aceeaşi vreme, ultimul raport de ţară al Comisiei Europene arată şi el că infrastructura din România este un factor-cheie de limitare a competitivităţii ţării.
În Indexul Global al Competitivităţii elaborat de World Economic Forum (2017-2018) publicat miercuri, România ocupă locul 120 (din 137 de ţări) la calitatea drumurilor şi locul 73 la calitatea infrastructurii feroviare.
