♦ Pentru 2026, analiştii nu văd un salt spectaculos, dar aşteaptă o consolidare a economiei.
În ultimii trei ani, România a uitat de creşterile frumoase din trecut, de peste 4%. Acum, pentru 2025, şi un plus de 1% ar fi bun. Reducerea substanţială a creşterii economice s-a produs o dată cu războiul din Ucraina. Nu poate fi pusă pe seama războiului toată scăderea creşterii, dar o influenţă a avut, şi nu doar pentru România.
După o creştere de doar 0,9% în 2024, aşteptările nu sunt mari pentru 2025. INS va anunţa, probabil, o creştere în jur de 1%, pentru că T4 a fost un trimestru de stagnare.
Ce va fi în 2026?
BNR spune că, în primul trimestru, vom înregistra o stagnare. Ca şi T4 din 2025, T1 din 2026 va fi unul în care creşterea nu se va simţi. Măsurile fiscale deja adoptate şi inflaţia încă foarte mare, (9,7% în 2025), îşi vor pune amprenta asupra creşterii economice, spune minuta BNR din ultima şedinţă a Consiliului de administraţie al Băncii Centrale, din 19 ianuarie.
Toate instituţiile care fac prognoze de lungă durată - OECD, FMI sau Banca Mondială - au o prognoză de creştere ce se învârte în jurul a 1%. Ministrul român de finanţe, Alexandrul Nazare, admite că ar fi hazardant să credem într-o creştere mai mare decât acest procent.
Toată lumea speră că 2026 va fi un an al consolidării care să pună bazele creşterilor viitoare. Şi, în plus, să însemne şi o schimbare de paradigmă: accent pus pe învestiţii şi mai puţin pe consum, pentru că, în ultimii ani, consumul a crescut mai puternic decât investiţiile. Iar, pentru investiţii, România are bani de la UE, destui, doar să-i ia. România are alocate de la UE, în 2026, 20 mld. euro: 10 mld. euro prin PNRR, cinci miliarde euro prin fondurile structurale, alte cinci mililiarde de euro fiind destinate plăţilor directe în agricultură.
Constrângeri vor fi şi în 2026, prima dintre acestea fiind legată de deficitul bugetar care va fi fixat la 6,2% din PIB, prin legea bugetului.
Dar, dacă nu vor exista tulburări, dacă la nivel politic lucrurile vor rămâne calme, atunci motive pentru un optimism rezervat rămân.
„La începutul anului 2025, am crezut că va fi un an prost. Am încheiat 2025 mult mai bine decât aşteptările. Şi acum întrebarea tuturor este cum va fi 2026. În general, ne aşteptăm la o creştere mai bună, chiar dacă încă modestă, în jur de 1,4%. Dar cred că e important să înţelegem şi compoziţia acestei creşteri, nu doar cifra. Şi cred că e bine că motorul principal sunt investiţiile. În special cele susţinute de fonduri europene, în proiecte mari de infrastructură, în energie”, a spus Philipp Gamauf, CFO, ING Bank România, în cadrul Deloitte CFO Summit 2026, conferinţa anuală dedicată directorilor financiari, organizată în parteneriat cu Ziarul Financiar.
Despre investiţii vorbeşte şi ministrul finanţelor, Alexandru Nazare: „2026 trebuie să fie anul în care schimbăm paradigma dezvoltării României şi mutăm accentul de pe o economie bazată pe consum pe o economie bazată pe investiţii masive şi valoare adăugată – acesta este mesajul central transmis în toate discuţiile tehnice recente. De ce facem acest lucru? Pentru că România are nevoie de o direcţie strategică pe termen lung, de un cadru predictibil şi responsabil care să stimuleze investiţiile, competitivitatea şi crearea de locuri de muncă durabile. Trecem astfel la politici economice solide, fundamentate pe rezultate concrete, nu pe măsuri conjuncturale – astfel încât creşterea economică să fie una sănătoasă şi echilibrată”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.
Guvernul va decide, în această săptămână, varianta „semidefinitivă” a legilor bugetelor pentru 2026. Premierul Ilie Bolojan a spus, săptămâna trecută, că acestea vor fi transmise Parlamentului în jurul datei de 20 februarie. Aşa cum anticipa ministrul finanţelor, cel mai probabil bugetul va fi construit pe o creştere economică de 1% şi pe un deficit de 6,2%.
