♦ Economia României a crescut în T1/2024 cu 0,5%, o revizuire puternică în sus faţă de raportarea iniţială a INS, care menţiona o creştere de 0,1% ♦ Cea mai mare parte a corecţiei a fost la zona de consum: în raportarea iniţială, comerţul şi HoReCa au contribuit negativ cu 0,4 puncte procentuale la avansul economiei, dar în ultima raportare sectorul a adus un plus de 0,1 pp.
Economia României a crescut în T1/2024 mai repede decât se estimase iniţial, conform datelor provizorii ale Institutului Naţional de Statistică (INS). Dacă, la prima raportare, economia a crescut cu numai 0,1% an/an, conform ultimelor date - publicate luni de Statistică - economia a crescut cu 0,5% în primul trimestru din 2024, faţă de aceeaşi perioadă din 2023.
Cea mai mare parte a revizuirii avansului economic a venit ca urmare a rectificării pozitive a evoluţiei consumului. Conform datelor iniţiale ale INS, comerţul şi HoReCa veniseră cu o contribuţie negativă de 0,4 puncte procentuale la avansul economiei de 0,1% an/an din primul trimestru. În urma revizuirii, sectorul ar fi trecut pe plus şi ar fi adus un avans de 0,1 puncte procentuale, care a împins creşterea economică de la 0,1% an/an la 0,4% în T1/2024.
Modificarea este relevantă, pentru că primul trimestru din an setează, de obicei, parcursul întregului an macroeconomic, din punct de vedere statistic. Practic, dacă primul trimestru înregistrează o creştere mare faţă de trimestrul corespunzător din anul precedent şi în condiţiile în care economia a crescut şi anul trecut în fiecare trimestru, chiar dacă în următoarele trimestre economia nu performează la fel de bine şi stagnează faţă de trimestrele din anul anterior, creşterea statistică de pe tot anul curent va rămâne ridicată.
În afară de comerţ însă nicio altă ramură a PIB nu a înregistrat o rectificare majoră între cele două raportări, astfel că PIB-ul României a crescut, în termeni reali, cu 0,5% în T1/2024, faţă de T1/2023 şi a fost de 425 mld. lei. Spre exemplu, industria a scăzut la sub 19% din PIB ca pondere şi a tras în jos economia, cu o contribuţie negativă de 0,2 puncte procentuale.
De asemenea, conform actualizărilor INS, sectorul public, care a însemnat circa 16% din economie, nu a avut nicio contribuţie la creşterea economică din primul trimestru, după ce, la datele anterioare, contribuise cu 0,1 puncte procentuale la avansul PIB.
Economia României ar urma să accelereze uşor, conform celor mai multe prognoze, de la 2,1% creştere în 2023 la 2,5-3% creştere în 2024. Evoluţia din primul trimestru din 2024 a fost însă sub aşteptări, când cifrele de la INS au indicat aproape o stagnare economică, iar cei mai mulţi analişti financiari, atât de la băncile locale, cât şi de la instituţiile internaţionale, aşteptau o creştere de peste 2%. Cu toate acestea, prognozele de creştere au rămas, în cea mai mare parte, în picioare, pe fondul intrării de fonduri europene în România, atât din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cât şi prin fondurile europene clasice. De asemenea, prognozele sunt că inflaţia va încetini şi dobânzile vor scădea uşor, factori care duc la expansiunea consumului.
Cu toate acestea, dacă datele la T1 au fost sub aşteptări, rapoartele cu frecvenţă lunară ale INS arată creşteri ale sectoarelor economice care pot impulsiona toată economia: cifra de afaceri din comerţ creşte din nou cu două cifre, construcţiile, mai ales infrastructura, s-au relansat şi chiar producţia industrială începe să dea semne de revenire. Primele date agregate despre evoluţia PIB în T2/2024 vor fi publicate de INS pe 14 august.
