♦ Decembrie a fost o lună bună: exporturile au crescut cu 9,4% faţă de decembrie precedent, iar importurile s-au restrâns cu 0,4% ♦ Deficitul comercial, de 32,7 miliarde de euro, a fost cu 2% mai mic decât cel din 2024.
Potrivit datelor publicate de INS, România a avut, în 2025, exporturi de 96,6 miliarde de euro şi importuri de 129,3 miliarde de euro. Deficitul comercial a fost de 32,7 miliarde de euro (echivalent a 8,6% din PIB-ul estimat). Deşi deficitul s-a redus uşor anul trecut, exporturile fiind peste importuri ca ritm de creştere, este improbabil ca acesta să fie corectat semnificativ prea curând şi, fără o schimbare profundă a economiei, este imposibil saltul de la deficit la excedent, cum a reuşit Polonia, de exemplu.
Anul 2024 este edificator pentru comerţul internaţional al României. În 2024, exporturile au scăzut cu 0,4%, iar importurile au crescut cu 3,3%. În an electoral, guvernul de atunci a aruncat cu bani peste ţară: pensiile au crescut cu 40% şi salariile din sistemul public cu 25%. Creşterile au costat suplimentar bugetul consolidat 65 de miliarde de lei (13 mld. euro). O bună parte din bani au ajuns în consum (plus 8,6%, an/an), dar nu în totalitate pentru produsele fabricate pe plan intern. Pentru că cererea nu s-a întâlnit cu oferta şi atunci banii în plus s-au dus în importuri.
Mai este o cauză a acestui deficit major: România exportă din ce în ce mai mult, pe măsură ce economia creşte. Dar exportă ieftin şi importă scump. A intrat deja în folclor: România exportă grâu şi importă pâine congelată. Prin urmare, oricât ar creşte exporturile pe volum, deficitul tot rămâne. Iar până ce structura economiei nu se schimbă fundamentat, deficitele vor rămâne: este bine că avem fabrici de cabluri auto, dar astea nu aduc mulţi bani. Dacă contul curent al balanţei de plăţi rezistă încă, este pentru că serviciile sunt cele care contrabalansează fiind, an de an, pe excedent.
Şi în 2025 exporturile de maşini şi echipament de transport au fost în frunte. Cu o pondere la exporturi de 46,6% acestea au crescut cu 3,5%, în vreme ce, la importuri, plusul a fost de 3,7% (pondere în total importuri - 36,8%). Nominal, deficitul a fost pe acest segment de comerţ de 2,7 mld. euro (45 mld. euro, exporturi şi 47,6 mld. euro, importuri).
♦ Articolele „Manufacturate diverse”, cu o pondere în exporturi de 12,3%, au scăzut cu 3,4% (11,9 mld. euro), iar, la importuri, au crescut cu 0,2% (14,6 mld. euro), deci un deficit de 2,7 mld. euro.
♦ Mărfurile „manufacturate clasificate în principal după materia primă” (14,3% pondere în exporturi) au scăzut cu 2%, până la 13,8 mld. euro. La importuri, (16,7% pondere în importuri) au crescut cu 1,7%, până la 21,6 mld. euro. Un deficit de 2,9 mld. euro.
♦ „Produsele chimice şi produsele derivate nespecificate în altă secţiune” (5,4% pondere în exporturi şi 14,5% pondere în importuri), au crescut cu 5% şi la exporturi şi la importuri. Deficitul pe această secţiune a fost de 13,5 mld. euro (5,2 mld. euro exporturi şi 18,7 mld. euro importuri).
♦ „Combustibilii minerali, lubrifianţi şi materiale derivate” (pondere în exporturi de 5,9% şi de 8% în importuri) au crescut cu 5,9% la exporturi şi cu 0,2% la importuri. Deficitul a fost de 4,6 mld. euro (5,4 mld. euro, exporturi şi 10,4 mld. euro, importuri).
♦ „Materiale crude, necomestibile, exclusiv combustibil” (4,2% pondere în exporturi şi 2,2% pondere în importuri) care au crescut cu 24% la exporturi şi au scăzut cu 1,9% la importuri au avut un excedent de 1 mld. euro (4 mld. euro exporturi şi 2,9 mld. euro importuri).
♦ „Băuturi şi tutun” (pondere de 2,6% la exporturi şi 1% la importuri) au crescut cu 2,5% la exporturi şi cu 1,3% la importuri, cu un excedent de 1,2 mld. euro (2,5 mld. euro, exporturi şi 1,3 mld. euro, importuri).
♦ „Alimentele” (pondere de 7,7% la exporturi şi de 8,8% la importuri) au avut o creştere spectaculoasă la exporturi, plus 12,5%, în vreme ce importurile s-au restrâns cu 1,1%. Dar creşterea nu a reuşit să atenueze prea mult deficitul care a fost de 3,9 mld. euro (7,4 mld. euro la exporturi şi 11,3 mld euro la importuri).