În martie, inflaţia a continuat să crească vertiginos în cele mai mari economii europene, în timp ce creşterea economică a fost afectată, lăsând gospodăriile mai sărace, în condiţiile creşterii facturilor pentru energie, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, arată Reuters.
Creşterea preţurilor a atins maxime pe mai multe decenii în Italia, Franţa, Germania şi Spania, ceea ce a intensificat o dilemă pentru Banca Centrală Europeană, care trebuie să lupte împotriva creşterii preţurilor, dar trebuie să evite, de asemenea, să sufoce creşterea economică.
Inflaţia în Italia a atins 7%, în timp ce în Franţa preţurile au crescut cu 5,1%, determinate de creşterea preţurilor la combustibili şi la gazele naturale, care afectează de obicei mai mult gospodăriile mai sărace decât altele.
Aceste date, împreună cu valorile foarte ridicate din Germania şi Spania, sugerează că inflaţia din zona euro, ce urmează să fie comunicată vineri, va depăşi cu mult 7%, cu trei-patru luni înainte de un maxim probabil, potrivit BCE.
În timp ce cea mai mare parte a creşterii este urmarea preţurilor la energie, piaţa forţei de muncă din Europa este, de asemenea, mai strânsă decât a fost în ultimele decenii, ceea ce sugerează că presiunile subiacente asupra preţurilor încep, de asemenea, să se intensifice şi că salariile vor urma mai devreme sau mai târziu.
Şomajul din zona euro a scăzut la un nivel minim record de 6,8% în februarie, conform datelor separate prezentate joi, iar BCE preconizează o nouă scădere.
Conflictul dintre Ucraina şi Rusia, ambele mari producătoare de cereale, este, de asemenea, de natură să determine creşterea preţurilor la unele alimente de bază.
Vicepreşedintele BCE, Luis de Guindos, a recunoscut deteriorarea, afirmând joi că economia abia va creşte în prima jumătate a anului 2022.
"Impresia mea este că creşterea în primul trimestru al acestui an... va fi uşor pozitivă, vom avea o creştere foarte scăzută", a spus de Guindos. "În al doilea trimestru al anului, impresia mea este că creşterea va fi în jur de (aproximativ) zero".
Economistul-şef al BCE Philip Lane a avertizat chiar joi că războiul ar putea forţa BCE să relaxeze, mai degrabă decât să înăsprească politica.
"Ar trebui, de asemenea, să fim pe deplin pregătiţi să ne revizuim în mod corespunzător setările politicii noastre monetare dacă şocul preţurilor la energie şi războiul dintre Rusia şi Ucraina ar duce la o deteriorare semnificativă a perspectivelor macroeconomice", a declarat Lane într-un discurs, cerând să fim pregătiţi fie să relaxăm, fie să înăsprim politica.
Prudenţa este cu atât mai justificată cu cât Germania, cea mai mare dintre cele 19 economii din zona euro, s-ar putea să se apropie deja de o recesiune şi a început să elaboreze planuri de raţionalizare a gazelor naturale în cazul în care livrările din Rusia vor fi întrerupte.
