În octombrie 2014, Ziarul Financiar a lansat provocarea „România 5%“ – trasarea unui plan de către mediul de business prin care România să treacă de la o creştere economică de 2-3% la una de peste 5% în următoarele două decenii pentru a recupera în sfârşit decalajul faţă de Occident.
La doi ani distanţă, se dovedeşte că se poate. Fondul Monetar Internaţional a publicat la sfârşitul săptămânii trecute prognoza de creştere pe 2016 pentru economia românească 2016: 5%, faţă de cea anterioară de 4,6%.
Este cea mai ridicată prognoză pentru o economie europeană. La momentul lansării proiectului, pe 14 octombrie 2014, când Ziarul Financiar a pus la masă macroeconomişti, bancheri, oameni de afaceri şi consultanţi, puţini erau cei care credeau că este posibil ca România să atingă 5% creştere economică.
„În actualele condiţii nu putem să avem o creştere economică de 5%. Trebuie schimbate condiţiile, factorii de producţie“, spunea la acel moment Valentin Lazăr, economistul-şef al BNR.
Aurelian Dochia, unul din economiştii care au ghidat tranziţia din România, spunea: „Pe termen scurt nu există potenţial pentru o creştere economică de 5% în România. Avem trei constrângeri majore: factorul demografic, resursele de capital, productivitatea totală a factorilor“.
Antreprenorii însă au fost mult mai decişi să adopte programul Ziarului Financiar. „Noi suntem obişnuiţi cu ideea de creştere. Ca antreprenori, ritmul de creştere trebuie să fie de minimum 5%. Pe noi ne obsedează potenţialele de creştere de 50-100%“, a spus atunci Dan Şucu, preşedintele Mobexpert.
Iar Mihnea Şerbănescu, CEO la DTZ Echinox (imobiliare), a adăugat: „Putem să avem creştere de 5%, dar trebuie să ne propunem şi să vrem“.
Programul „România 5%“ a presupus dezbateri cu reprezentanţi ai mediului de business pe cinci domenii: guvernanţă corporatistă, resurse de capital, resurse umane, fiscalitate şi antreprenoriat. În urma acestor dezbateri, a fost publicat un plan de acţiuni pe fiecare sector care a cuprins cele mai importante propuneri din partea participanţilor.
O parte din ele au fost deja asimilate de guvernele aflate la putere în ultimii doi ani, altele nu. Între timp, Ministerul Economiei şi Banca Naţională au lansat un program de competitivitate pentru următorii
3-5 ani, iar la startul acestuia Valentin Lazăr, economistul-şef al Băncii Naţionale, a admis că iniţiativa se datorează în parte şi provocării ridicate de Ziarul Financiar în octombrie 2014.
Nici nu mai contează cum, fapt este că România a atins pe al doilea trimestru din 2016 o creştere economică de 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar pentru anul acesta iată că FMI estimează o creştere de 5% faţă de anul anterior.
Este cel mai bun ritm de creştere din 2008 încoace şi faptul că acest prag a putut fi depăşit arată că în cele din urmă evoluţia economiei este o problemă de încredere.
Cum era de aşteptat, macroeconomiştii au fost cei mai sceptici la lansarea acestui plan – probabil de asta nici nu ajung milionari, pentru că privesc tot timpul înapoi :). În schimb, antreprenorii se gândesc tot timpul la viitor, cum să crească şi că vor mai mult, că sunt nemulţumiţi de situaţia actuală şi vor să o schimbe. Ei vor ceva mai bun, mai rapid, de calitate mai bună, vor o satisfacţie mai mare.
Economia este o ştiinţă socială, în primul rând, iar dinamica acesteia ţine mult de percepţie. E aproape ca la biserică. Crezi şi atunci vei avea succes. Din acest punct de vedere, punerea pe piaţă a ideii de „România 5%“ a avut rolul său în modificarea percepţiei clasei de business din România asupra ritmului necesar de creştere economică.
Ca urmare, în acest moment, România este văzută ca un exemplu pentru întreaga regiune de sud-est.
„Unele ţări s-au dovedit un exemplu în regiune în ceea ce priveşte atractivitatea investiţiilor străine. România este una dintre ele. Ţările care s-au înscris pe drumul reformelor structurale vor vedea şi beneficiile după o vreme“, a spus Tomasz Telma, director regional IFC pentru Europa şi Asia Centrală, divizie de investiţii a Băncii Mondiale, citat recent de publicaţia SEE News.
Chiar dacă accelerarea creşterii economice a provenit în mare măsură din „benzina“ scăderilor de taxe care a dus la majorarea consumului, nimeni nu poate ignora un rezultat solid pentru o ţară mare. La o menţinere a creşterii economice de 5% pe an în următorul deceniu, România va lăsa în urmă ca dimensiune a PIB-ului ţări precum Grecia, Cehia şi chiar Portugalia.
Din acest punct de vedere, 2017 este crucial. În niciun caz nu trebuie majorat deficitul bugetar, deşi presiunile pentru creşterea salariilor în sectorul public sunt uriaşe şi urmează alegeri.
Dobânzile jos şi lichiditatea din bănci sunt deja factori de impulsionare a ofertei, astfel încât noi canistre de benzină aruncate în vâlvătaia creşterii nu vor face decât să creeze un incendiu care ar putea provoca daune ireparabile.
Este acum momentul frânării creşterii pe consum şi accelerării creşterii pe investiţii. Unul din punctele esenţiale din planul „România 5%“ – dezgheţarea activelor de orice fel ar fi acestea – imobiliare în centrul oraşelor, agricole în afara lor, umane în zonele cu şomaj înalt sau financiare acolo unde „băltesc“ banii în bănci sau companii energetice – poate să provoace un plus de 1-2% la PIB fără să dezechilibreze economia.
Crede şi vei fi răsplătit – iată lecţia de până acum a planului „România 5%“. Că nici la fotbal nu credeam să avem un 5-0 şi iată că l-am obţinut.
ZF a lansat pe 14 octombrie 2014 proiectul „România 5%“
