Cristian Socol, principalul consilier economic al premierului Victor Ponta, argumentează, într-un articol transmis ZF, opţiunea guvernului Ponta pentru reducerea TVA la alimente în detrimentul alternativei de reducere a fiscalităţii directe, cum ar fi taxarea forţei de muncă, susţinând că prima măsură este în avantajul contribuabililor cu venituri modeste, în vreme ce cea de-a doua i-ar ajuta mai cu seamă pe cei cu venituri înalte.
După anunţul premierului referitor la intenţia administraţiei de a reduce TVA la alimente, băuturi nealcoolice şi servicii de alimentaţie publică de la 24% la 9%, în spaţiul public au început discuţii despre variantele cele mai bune de scădere a fiscalităţii: unii economişti susţin că reducerea poverii fiscale pe muncă ar fi fost mai utilă decât aceeaşi măsură luată în zona de TVA pentru că beneficiarii ar decide ei singuri ce fac cu banii în plus rămaşi în buzunar. Partizanii intervenţiei pe zona de TVA susţin că reducerea acesteia are un impact direct şi vizibil atât asupra consumului (de la care se aşteaptă relansarea economică) cât şi asupra veniturilor mici, de vreme ce cheltuielile pentru alimente înseamnă pentru gospodăriile sărace peste o treime din totalul veniturilor.
Socol arată, ajutându-se de date statistice, cum a hotărât echipa de economişti a guvernului să aleagă soluţia reducerii taxei pentru valoare adăugată. „În opinia echipei de consiliere economică a premierului, reducerea TVA la alimente şi băuturi nealcoolice la 9% este mai bună, fiind echivalentă cu reducerea ponderii fiscalităţii în venituri de 9,9 pp pentru gospodăriile cu veniturile cele mai mici şi de 0,7 pp pentru gospodăriile cu cele mai mari venituri. Cei ce vor beneficia în cea mai mare măsură de reducerea TVA la alimente şi băuturi nealcoolice sunt persoanele cu salarii reduse, precum şi pensionarii, lucrătorii pe cont propriu, agricultorii şi şomerii”.
Modificările ce ar putea fi realizate asupra impozitelor directe, în condiţiile păstrării cotei unice, nu generează un impact semnificativ asupra veniturilor celor mai sărace gospodării deoarece sumele plătite de acestea, sub forma impozitelor directe, sunt foarte reduse şi impozitul pe salarii reprezintă 0% din venitul realizat de cele mai sărace gospodării din punctul de vedere al venitului şi aproximativ 12% din venitul gospodăriile cu veniturile cele mai mari, mai argumentează economistul.
Citiţi întreaga opinie a consilierului economic al premierului pe www.zf.ro
