♦ Nimic din ce părea bătut în cuie acum două săptămâni nu mai este de actualitate. Stâlpii bugetului, în primul rând deficitul bugetar şi creşterea economică, trebuie reproiectaţi. Este, probabil, prea târziu ca această corecţie să poată fi făcută în proiectul de buget, încă în discuţia coaliţiei de guvernare. Dar, imediat ce bugetul va fi aprobat, trebuie începută munca pentru o rectificare bugetară.
Dacă ţara ar fi avut buget, lucrurile ar fi fost mai simple: acesta este bugetul, condiţiile s-au schimbat, ne adaptăm lor. Acum guvernul este pus în situaţia de a adopta un buget care se sprijină pe premise false.
Altfel spus, să adopte politici care nu-şi mai au corespondent în realitate.
„Guvernul poate să o mai ducă aşa până la mijlocul anului, dar este evident că toate condiţiile s-au schimbat. Iar să reîncepi acum discuţiile pentru refacerea bugetului, chiar înainte de aprobarea lui – pentru că el trebuie refăcut din temelii - este extrem de complicat“, spune profesorul de economie Aurelian Dochia.
Criza din Golf este o muniţie cu dispersie. Loveşte în tot. Sunt consecinţe directe şi imediate şi consecinţe pe termen mediu.
Nimeni nu ştie unde se va opri preţul carburanţilor. Prognozele de inflaţie (3,9% pe final de an, potrivit estimărilor BNR) nu mai sunt valabile. Inflaţia „nouă“ loveşte consumul – deja guvernul anticipa, în 2026, o scădere cu 0,8% a consumului final, dar miza pe o creştere a investiţiilor cu 4%. Statul trebuie să se aştepte la dobânzi mai mari la împrumuturi, dar şi la un deficit mai mare de 6,2% din PIB, cât îşi propusese pentru acest an.
„Ultima prognoză pe care am făcut-o este de la începutul acestei luni. Vorbim de nişte scenarii bazate pe date pe care le putem estima“, spune Ciprian Dascălu, economist-şef al BCR.
„De exemplu, o creştere de 10% a preţului petrolului poate adăuga la inflaţia deja anticipată 0,4 – 0,5 puncte procentuale. Cu efect negativ asupra consumului. Într-o anumită măsură, această realitate ar putea conduce la o ajustare în jos a estimărilor de creştere economică (1% în acest moment - n. red.).“
În plus, spune economistul-şef al Băncii Comerciale Române, România este importator net de petrol şi, în general, de produse energetice, aşa că din partea exportului net (import minus export) am putea să vedem o contribuţie negativă ceva mai mare, implicit dobânzi mai mari: „Dacă vom vedea sau nu o revizuire a ţintei de inflaţie, depinde foarte mult de durata şi de intensitatea conflictului. Dacă blocajul acesta pe piaţa petrolului se prelungeşte la câteva luni, evident că toate preţurile în economie care au ca input produsele energetice se vor ajusta. Aşadar, anticipaţiile inflaţioniste se vor ajusta în sus şi, la un moment dat, chiar dacă vom avea un şoc de ofertă, va fi mult mai puţin probabil să vedem şi o reducere a ratelor de dobândă (la BNR – n.red.) în a doua jumătate a acestui an“.
Guvernul poate aproba bugetul, dar imediat trebuie să-l ajusteze. Dacă îl aproba cu o zi înainte de începerea războiului, putea spune: n-am ştiut. Acum, că aprobarea bugetului va mai dura două-trei săptămâni, nu mai poate spune că n-a ştiut, spune analistul financiar Dragoş Cabat.
„Dacă acum aveau buget, puteau spune: premisele bugetului erau bune, dar a apărut prostia asta. Acum deficitul este în aer, inflaţia la fel. Iar guvernul merge cu un buget care, a doua zi după ce este aprobat, trebuie rectificat şi nimeni nu poate spune că n-a ştiut. Dar nu asta este problema cea mai gravă. Un proiect merge pe ipoteze. Nu mai corespund premisele, faci o ajustare. Problema este aici la nivel politic – PSD nu-l mai vrea pe Bolojan şi nu mai vrea USR, ai cărui miniştri începuseră să cotrobăie prin dulapuri. Iar baronii s-au supărat“, spune Cabat.
Pentru Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, faptul că nu avem acum buget este un lucru bun din punctul de vedere al deficitului bugetar.
„Fără buget, deficitul bugetar este ţinut sub control, pentru că cheltuielile sunt limitate acum la cele făcute anul trecut. Chiar şi cu situaţia de criză, o criză aşteptată, dar nu atât de devreme, deficitul de 6,2% din PIB, cât ţinteşte guvernul pentru 2026, este realizabil. Asta dacă nu se dau subvenţii sau nu se fac alte cheltuieli discreţionare“, spune Codirlaşu. Cât despre ratele de dobândă care ar putea creşte, aici guvernul nu are un control, pentru că totul depinde de factori extrinseci.
Dacă Finanţele constată că, din cauza inflaţiei, a reducerii consumului, a unei creşteri economice sub cea anticipată, ţinta de deficit deja asumată la Bruxelles nu mai poate fi apărată, ce se întâmplă?
„Vor fi discuţii cu UE, inclusiv consultări legate de deficitul bugetar. Comisia Europeană va accepta un deficit mai mare, în fond vorbim de o criză ce nu poate fi imputată României. Este posibil ca Uniunea să intervină şi cu ceva fonduri «din nimic», cum s-a întâmplat în timpul pandemiei. Va exista o încercare de a salva lucrurile, UE va trebui să intervină pentru că asistăm la un moment greu pentru Uniune, în sine“, spune Aurelian Dochia.
Este posibil ca UE să accepte un deficit mai mare pentru România - în fapt, suntem în faţa unui fenomen excepţional. Dar asta nu este o bucurie, pentru că problema ar rămâne, rezolvarea ei va costa şi mai mult şi, în plus, creăm şi mai multă inflaţie. Problema rămâne pentru că datoriile trebuie plătite. Fie că o faci azi cu un cost, fie că o faci mâine cu un cost mai mare, spune preşedintele CFA România.
În plan politic, proiectul de buget este departe de a fi trimis Parlamentului. PSD a anunţat că abia duminică se va reuni pentru a-şi da acordul pe buget. Coaliţia de guvernare se va întâlni, din nou, azi, după ce ieri o înţelegere pe buget a eşuat. Azi este posibil ca Finanţele să pună proiectul bugetului consolidat în consultare publică.
