Eveniment

Criză în industria lemnului. Specialiştii estimează scumpiri de peste 400% în 2018

Criză în industria lemnului. Specialiştii estimează...

Autor: Dan Straut, Mediafax

10.12.2017, 14:48 1562

„Creşterea preţurilor este efectul unei crize artificiale de resursă de masă lemnoasă. Ca rezultat al modificării Codului Silvic în 2017, volumul de masă lemnoasă oferit la licitaţiile principale de către RNP - Romsilva a scăzut cu 30%. Efectul imediat al reducerii ofertei s-a văzut în preţurile de adjudecare din ultimele zile, care vor produce efecte mult mai grave în 2018”, au arătat specialiştii reuniţi în prima ediţie a Forumului Pădurilor şi Economiei Verzi.

„Criza de resursă este determinată de blocajul în administrarea pădurilor private. Este artificială, pentru că exploatăm din păduri foarte puţin faţă de creşterea pădurii, foarte puţin faţă de alte ţări europene, iar starea pădurilor României conform rezultatelor Inventarului Forestier Naţional este bună. Cu toate aceste, ne confruntăm în piaţă cu o criză de lemn pentru foc şi cu o criză de resursă în industrie”, a declarat Cătălin Tobescu, preşedintele Asociaţiei Proprietarilor de Păduri - Fordaq România.

Specialiştii din domeniu estimează că în anul următor criza lemnului de foc nu se va diminua, iar dezastrul rezultatelor economice ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primară şi ale industriei mobilei îşi va spune cuvântul. „Putem deja vorbi de un salt al preţului mediu de adjudecare de la 185 lei/mc în 2017 până la 293 lei/mc pentru 2018, în baza ultimei licitaţii de la Direcţia Silvică Mureş. Dacă astăzi lemnul are un preţ prohibitiv pentru populaţie şi pentru industrie, faţă de anul 2011 creşterea preţurilor se estimează că va fi de 413% în 2018. Este nevoie de o schimbare totală de optică, de trecerea de la suprareglementare, supracontrol şi subfinanţare la o viziune de dezvoltare durabilă. Codul Silvic trebuie modificat înainte de a produce restrângeri ireversibile ale capacităţii de exploatare, pierderea fortei de muncă specializată şi bulversarea completă a piaţei lemnului în 2018”, a mai arătat Cătălin Tobescu.

Potrivit Fordaq, „preţul lemnului de foc a crescut în perioada 2011-2017 cu 250%, de la 120 la 300 lei/mc ca medie franco depozit firme de exploatare, iar în 2017 s-au atins maxime de 550-600 lei/ mc în sudul ţării. În tot acest interval, variaţiile preţurilor cherestelei pe pieţele internaţionale au fost foarte mici, de circa 10%”.

De asemenea, „şocul creşterii preţurilor a fost preluat de sectorul de exploatare, dar şi de populaţie, prin preţul lemnului de foc şi parţial de industria de prelucrare a lemnului, de industria mobilei. Industria lemnului din România a ajuns să plătească cel mai mare preţ din Europa pe resursa de lemn: la fag, buştean de gater, avem preţuri de 45 euro/mc în Serbia, 60-65 în Slovacia, Polonia, 65 în Franţa, 80 în Germania şi 85-90 euro/mc în România. Situaţia este identică şi la răşinoase”.

Această situaţie „a generat efecte foarte periculoase: preţul lemnului de foc a devenit mai mare decât preţul lemnului pentru industrie, cu efect în faptul că se toacă masa lemnosă de calitate superioară ca lemn de foc”. Potrivit reprezentanţilor din industria forestieră, în România, din 8 milioane de gospodării, aproape jumătate se încălzesc iarna cu lemne de foc, iar „birocraţia a făcut ca pădurile statului să nu mai poată da suficient lemn de foc pentru populaţie”. Pe de altă parte, „pădurile private nu mai pot exploata legal masa lemnoasă, pentru că s-a pus accentul exclusiv pe combaterea tăierile ilegale”. Asta pentru că - în opinia specialiştilor – „legislaţia atât de stufoasă pe contravenţie, pe transport, pe emiterea avizelor, pe acord de mediu, pe regulamentul de autorizare a depozitelor temporare, a creat confuzie şi a bulversat întreg sectorul forestier”.

„Toată lumea crede că în pădurile private se taie foarte mult, deşi din datele Institutului Naţional de Statistică reiese că în anul 2016 s-a exploatat din pădurile private 8 milioane de mc şi 9 milioane de mc în pădurile RNP - Romsilva. Pădurile private reprezintă 51% din pădurile României, Romsilva gestionează 49 de milioane mc. În ţara noastră sunt 800.000 de proprietari mici de terenuri împădurite, cu un total de circa un million de hectare, iar aceştia nu îşi mai pot exploata lemnul nici măcar pentru încălzirea propriei locuinţe”, au mai arătat specialiştii.

„Noi spunem că există o creştere a pădurilor de 50 de milioane mc şi se taie 17 milioane mc, iar stocul de masă lemnoasă din păduri creşte în continuare. Este absurd să spunem că rămânem fără păduri. Este o afirmaţie apocaliptică fără niciun fel de acoperire. Omorâm toate afacerile legale alergând după aceste tăieri ilegale. Tot controlul din ţară constată 100.000 mc, iar noi căutăm cine taie această cantitate, fără să ne uităm ce consecinţe sunt pentru populaţie, pentru proprietarii de păduri, pentru sectorul de exploatare a lemnului şi industria lemnului, şi aşa ajungem să distrugem o economie întreagă”, au concluzionat participanţii la Forumul Pădurilor.

Lemnul pentru industrie (buştean de gater şi buştean din care se poate face mobilă, placaj şi furnir) „a ajuns mai valoros ca lemn de foc”. Blocajul major „este în pădurile private, acolo unde la o suprafaţă de 600.000 ha păduri neamenajate proprietate privată, 400.000 ha păşuni impădurite şi 700.000 ha pădure echivalent arbori izolaţi, marcările totale sunt sub un milion mc. Din aceste suprafeţe, volumul la un indice de recoltare mediu de 3 mc/an/ha ar fi trebuit să fie de 5 milioane mc”, a mai spus Cătălin Tobescu.

Statisticile Fordaq mai arată că segmentul de agenţi economici mici a fost cel mai afectat atât în sectorul de exploatare, în sectorul de prelucrare primară şi în industria mobilei. „Peste 1.800 de agenţi economici mici din sectorul de exploatare, peste 2.800 din cel de prelucrare primară a lemnului şi peste 500 din industria mobilei au ajuns cu capitalurile proprii în zona negativă, practic cea mai mare parte dintre ei vor intra în incapacitate de plată şi îşi vor inceta activitatea. Cea mai gravă criză este în sectorul de exploatare a lemnului, unde dispariţia agenţilor economici mici face din ce în ce mai greu de mobilizat resursa din proprietăţile forestiere mici”.

Criza lemnului de foc şi ciza de resursă din industria lemnului a fost principala temă de dezbatere în cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi. În această dezbatere s-a pus accentul pe dezastrul rezultatelor economice ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primară si ale industriei mobilei. În plus, „direcţionarea resursei de masă lemnoasă către lemn de foc, către consum cu un randament energetic mic, este o greşeală pe care România o face atât din punct de vedere al combaterii schimbărilor climatice, cât şi din punct de vedere al strategiei energetice”, au atenţionat industriaşii.