Eveniment

Criza refugiaţilor - pragmatismul începe să ia locul reticenţei: Universitatea de Vest oferă cursuri de limba română refugiaţilor, iar o companie din Cluj este dispusă să-i angajeze

Spre deosebire de statele occidentale sondajele efectuate în România indică o reticenţă foarte însemnată a românilor faţă de primirea refugiaţilor. Foto: Andreea Alexandru

Spre deosebire de statele occidentale sondajele efectuate în România indică o reticenţă foarte însemnată a românilor faţă de primirea refugiaţilor. Foto: Andreea Alexandru

Autor: Carol Dan, Laurentiu Cotu

25.09.2015, 00:06 467

Acum că apele s-au despărţit, iar România trebuie să primească mai mulţi refugiaţi decât dorea, în urma deciziei prin vot a Consiliului Justiţiei şi Afacerilor Interne (JAI), problema care se ridică este cum va fi gestionată situaţia când aceştia vor ajunge în ţară.

România va avea pe termen scurt cheltuieli mai mari odată cu venirea în ţară a refugiaţilor din Africa şi Orientul Mijlociu, dar acest lucru poate fi considerat şi o oportunitate de a profita de competenţele lor, a spus ieri Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR.

Olteanu este unul dintre primii oficiali care privesc problema strict pragmatic, din perspectiva unei accentuate lipse a forţei de muncă cu care România se va confrunta în următorii ani, pe fondul propriei emigraţii şi a sporului negativ al populaţiei.

„Vom avea cheltuieli mai mari pe termen scurt. Pe termen mai lung e o puternică oportunitate. Probabil că vom putea să beneficiem de competenţele imigranţilor care pot deveni parte a unei structuri care va funcţiona mai bine în Europa. E o părere personală, nu a BNR“, a spus Olteanu.

În opinia lui Olteanu, sosirea persoanelor cu statut de refugiat „trebuie să fie bine primită“.

„Gândiţi-vă câte laude au fost aduse Germaniei că a ridicat cheltuielile, sunt 10 miliarde de euro, şi nu neapărat pentru infrastructură, aşa cum se aştepta. Menţionez că nu exprim poziţia Băncii Naţionale, ci o opinie personală. Refugiaţii ar trebui să fie bine veniţi. Oricine este un refugiat şi are acest statut ar trebui să fie bine venit“, a spus Olteanu.

 

Universitatea de Vest: Vom oferi cursuri gratuite

Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara Marilen Pirtea a anunţat că instituţia pe care o conduce va oferi cursuri gratuite de limba ro­mână şi de cultură europeană refu­giaţilor.

„În contextul în care în momentul de faţă se discută foarte mult despre imigranţi ca şi număr, Universitatea de Vest din Timişoara consideră că este timpul să se vorbească mai mult despre cum vom reuşi să-i integrăm în societatea românească şi europeană. Astfel, instituţia şi-a arătat disponibilitatea de a înfiinţa cursuri de limba română şi cultură europeană pentru imigranţii distribuiţi României de la nivel comunitar“, a anunţat ieri rectorul universităţii.

Universitatea mai anunţă că are capacitatea de a gestiona astfel de cursuri pentru refugiaţi deoarece, an de an, ajută studenţii străinii să se integreze.

„Integrarea lor socială şi culturală este de maximă importanţă. Nu putem continua să discutăm despre ei doar ca număr. Indiferent câţi imigranţi va primi România, capacitatea ţării de a-i integra va fi testată până la limitele sale. Am lansat această iniţiativă întrucât avem experienţă în materie şi conştientizăm cât de important este ca aceşti oameni să ne înveţe limba, dar şi cultura. Nu putem închide ochii în speranţa că problema ne va ocoli. Situaţia actuală este o provocare şi trebuie să ne-o asumăm cu soluţii concrete, astfel încât să ieşim în câştig, nu în pierdere“, spune Marilen Pirtea.

 

În Cluj există locuri de muncă şi pentru imigranţi

Compania Rondocarton, parte a grupului austriac Rondo Ganahl, care deţine fabrici de carton ondulat în Cluj şi Târgovişte, ar angaja refugiaţi, dacă aceştia s-ar adapta, a anunţat Teofil Câm­pean, directorul general al Ron­docarton.

„Suntem de acord să angajăm pe posturile disponibile 10 refugiaţi dacă aceştia s-ar integra în comunitate şi s-ar supune normelor noastre de trai. Întreaga industrie de carton ar putea angaja până la 100 de refugiaţi“, a spus Câmpean.

Acţionarul principal al companiei Rondocarton este Ganahl AG din Austria, care deţine 98,5% din acţiuni, respectiv compania austriacă VLM, cu 1,5% din titluri. Compania a realizat în primul semestru o cifră de afaceri de 31,7 mil. euro, în creştere cu 8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels