Csaba Balint, membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României, afirmă că se aşteaptă la o creştere de 1,5% - 2% a PIB-ului în anul viitor, cu menţiunea că BNR nu face prognoze cu privire la evoluţia PIB-ului, iar aceste procente de creştere sunt opinia sa personală.
„Banca Naţionala a României nu publică prognoze cu privire la PIB, dar ca o opinie personală pot să spun că aşteptările pieţei sunt în jurul nivelului de 1,5% - 2% . Cred că este o prognoză plauzibilă pentru anul viitor. În 2024 am putea să avem o reaccelerare uşoară a economiei. Avem nevoie de creşteri sub potenţial pentru că altfel ar fi extrem de dificil să creştem lupta împotriva inflaţiei”, a declarat Csaba Balint în cadrul conferinţei anuale Deloitte Tax and Legal.
Astfel, el crede că în economia locală se schimbă peisajul, deşi în prima parte a anului am avut o performanţă bună.
„Se schimbă peisajul, mediul extern va fi mai puţin favorabil. Cererea internă va slăbi, avem erodarea puterii de cumpărare, avem dobânzi mai ridicate, mai atractive în cazul depozitelor. În lunile de iarnă, sentimentul consumatorului s-ar putea să fie diferit, consumatorii vor fi mai puţin îndreptaţi sub consum.”
În primele trei trimestre, performanţa economiei surprins în sens pozitiv, cu creşteri economice de 6% - 5% - 4%. Totuşi, se vede o încetinire, afirmă Csaba Balint.
„Dacă ne uităm la componentele creşterii, această creştere este bazată în primul rând din consum. Deşi am avut un război, creşterea preţurilor, avem şi un fel de euforie care vine din redeschiderea economiei prin ridicarea restricţiilor, care a ridicat consumul”, a completat el.
În plus, el vede o plafonare a inflaţiei la sfârşitului anului acestuia şi la începutul anului viitor.
„În aceea ce priveşte inflaţia, având în vedere că vom avea o creştere economică sub potenţial, o cerere mai slabă, avem dobânzi mai ridicate, sperăm că şocul din sectorul energetic se va disipa, vom avea dobânzi mai atractive la depozite, ceea ce va ajuta să vedem o plafonare a inflaţiei la sfârşitul anului acesta şi la începutul anului viitor. Acesta este cazul României. În acest context, ne aşteptăm la o rată a inflaţiei de o singură cifră la 7% şi în 2024 am putea să spunem că va fi anul în care nivelul inflaţiei este apropiat ţintei”, a explicat membrul Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României.
Ce a mai declarat Csaba Balint în cadrul conferinţei Deloitte:
• Revenirea economică a fost foarte rapidă, revenirea economică globală a fost surprinzătoare. PIB-ul din majoritatea ţărilor analizate a depăşit deja nivelul pre-pandemic. SUA stau mai bine, economia lor este destul flexibilă, pachetul fiscal a fost mai mare. În Europa, noi ne mişcăm mai greu, suntem mai birocratici, dar chiar şi în această situaţie putem observa o performanţă destul de bună.
• Din experienţa ultimilor 25 de ani, România a avut nevoie de 5-6 ani ca să revenim la nivelul PIB-ului pre-criza. Această perioadă este foarte lungă. De data aceasta, în ne-a luat 1 an - 1 an jumătate să revenim la PIB-ul prepandemic. Primul factor este dimensiunea crizei, iar în acest sens socul generat de această pandemie este cel puţin la fel de mare ca şi şocul pe care l-am văzut în 2008, cu prăbuşirea băncii de investiţii Lehman Brothers. Al doilea factor este legat de vulnerabilităţi. În 2019 am avut destul de multe dificultăţi în economiile globale – tensiuni comerciale, un război comercial, pieţele financiare au fost supraevaluate şi au fost mai mulţi factori, dar ar fi fost extrem de dificil să găsim un singur factor de risc de dimensiunea bulei imobiliare din 2008.
• În 2019, situaţia financiară a gospodăriilor a fost ceva mai echilibrată. Sectorul bancar a avut o capitalizare mult mai ridicată, băncile au avut rezerve de lichiditate. Al treilea factor este spaţiul de manevră al statului, fie prin politică fiscală, fie prin cea monetară. Au fost implementate măsuri foarte importante.
• Aceste pachete, acest stimul fiscal a contribuit la revenirea cererii, dar vine şi cu anumite riscuri, mai ales în contextul în care avem anumite probleme. În 2015 am avut un sistem mult mai complex şi un singur factor poate determina o cascadă şi poate veni cu un efect de domino. Un alt factor pe partea ofertei este criza energetică, războiul. Avem cerere robustă, poate chiar excesivă, pe partea cealaltă avem blocaje în – 1.10.20 – minutul.
• Am încercat să facem prognoze cu privire la inflaţia alimentară. La începutul anului am avut o prognoză de 5% - 6%, ceea ce este deja foarte ridicată. După izbucnirea războiului, această prognoză a fost revizuită în sus, undeva la peste 20%. Dacă ne uităm la anumite elemente din coşul de consum, putem regăsi elemente cu o creştere de 30% - 40% - 50%.
• Inflaţia este un fenomen global. Avem o poziţie relativ bună în comparaţie cu ţările baltice şi cu ţările din regiune.
