Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a primit anul acesta 46 de cereri pe tema fraudării conturilor, observându-se un trend crescător al numărului de cereri în luna decembrie, creştere cauzată şi de faptul că s-au înmulţit tranzacţiile online.
„Anul acesta Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a primit 46 de cereri pe tema fraudării conturilor, observându-se un trend crescător al numărului de cereri în luna decembrie, creştere cauzată şi de faptul că s-au înmulţit tranzacţiile online. Doar o treime (14 cazuri) dintre aceste cereri au fost acceptate de bănci spre negociere, restul au fost respinse după ce comercianţii au invocat faptul că banca este terţ faţă de obligaţia de restituire sau plăţile au fost făcute de către consumatori care şi-au divulgat informaţiile personale şi au introdus singuri toate datele de securitate”, potrivit unui comunicat de presă.
CSALB dă şi exemple de cazuri în care băncile au acceptat negocierea cu consumatorii.
L.S. din Iaşi a făcut o plată online în valoare de 40.000 de lei pe care, ulterior, a contestat-o după ce a observat că site-ul era o clonă a celui original. În urma negocierii din cadrul CSALB, banca a oferit, ca gest comercial, suma de 20.000 de lei. S-a menţionat în hotărâre că, dacă prejudiciul va fi recuperat ca urmare a acţiunii Poliţiei, consumatorul se obligă să restituie suma încasată de la bancă.
O femeie din Bucureşti a divulgat datele cardului personal ca urmare a unui anunţ postat pe un website de vânzări. Prejudiciul a fost de 17.280 de lei, iar banca a oferit, ca gest comercial, suma de 8.640 de lei. Consumatorul se obligă să restituie această sumă băncii dacă îşi recuperează prejudiciul.
Un bărbat din Harghita a observat că, fără acordul lui, s-au efectuat plăţi din contul personal către mai multe firme din Spania. Banca i-a restituit întreaga sumă (2.400 de lei) din tranzacţiile contestate. În hotărâre se menţionează că banca îşi va recupera această sumă dacă prejudiciul este recuperat ca urmare a acţiunii penale desfăşurate în acest caz.
„Problematica fraudării conturilor, a cardurilor sau furtul datelor personale atrage o mare responsabilitate atât din partea consumatorilor, cât şi a băncilor. Consumatorilor le recomandăm să îşi verifice mai des contul, mai ales în această perioadă. Dacă nu au aplicaţii de online banking prin care pot face acest lucru de la distanţă, o metodă ar fi şi accesarea serviciilor de notificare prin sms a plăţilor efectuate din cont. Chiar dacă acest lucru ar presupune un comision perceput de bancă, paza bună trece primejdia rea în astfel de cazuri, iar beneficiile sunt incontestabile. Apoi, dacă au observat că le-au
dispărut bani din cont, să anunţe imediat banca şi Poliţia şi să formuleze un refuz la plata pe care o consideră frauduloasă. Băncile au responsabilitatea să rezolve cât mai repede cererile de refuz la plată venite din partea consumatorilor, astfel încât plăţile efectuate în mod nelegitim să nu fie procesate şi
banii să nu fie transferaţi din conturile consumatorilor. Recomandarea noastră este ca instituţiile bancare să îşi optimizeze procedurile pentru blocarea plăţilor sesizate de consumatori ca fiind frauduloase. Aceste cereri care reclamă fraude ar trebui semnalizate şi filtrate pe toate canalele băncilor de relaţionare cu clienţii, fie că vorbim de call-center, e-mail, chat sau pagini de reclamaţii. În plus, ar fi indicat ca băncile să menţioneze într-un loc cât mai vizibil pe site-urile proprii în cât timp recomandă consumatorilor să transmită refuzul de plată pentru situaţii în care aceştia sesizează tentativa de fraudare a propriilor conturi”, spune Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB.
