♦ Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat ieri cererea SUA de desfăşurare pe teritoriul României a unor echipamente militare şi trupe care vor participa la războiul împotriva Iranului ♦ CSAT a transmis o solicitare în acest sens Parlamentului, iar aceasta a fost aprobată aseară.
„Este vorba de avioane de realimentare în aer, cum deja s-a discutat în spaţiul public, a unor echipamente de monitorizare şi a unor echipamente de comunicaţii satelitare, în corelare cu scutul de la Deveselu. Aceste echipamente sunt defensive şi nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Ţara lor este una sigură“, a spus Nicuşor Dan, preşedintele României, după şedinţa CSAT.
SUA au solicitat să folosească, pentru războiul din Iran, bazele de la Mihail Kogălniceanu (Constanţa) şi Câmpia Turzii (Cluj), unde sunt desfăşurate deja trupe americane. În România erau dislocaţi, încă de dinainte de războiul din Golf, 1.200 de soldaţi şi ofiţeri americani, cei mai mulţi dintre ei (700-800) fiind încartiruiţi la baza Kogălniceanu. Acestora li se vor adăuga alte câteva sute care însoţesc tehnica americană de luptă.
Baza de la Deveselu (Olt) este o unitate americană de rachete, construită, s-a anunţat la vremea inaugurării ei, în scop defensiv. Deşi ruşii au acuzat că este construită împotriva lor, americanii au spus că baza urmăreşte doar eventualele rachete iraniene care ar putea atinge SUA şi Europa.
Potrivit şefului statului, CSAT a mai examinat situaţia românilor aflaţi în zona conflictului şi operaţiunile de sprijin derulate de Ministerul Afacerilor Externe, dar şi situaţia creată de creşterea preţului petrolului şi consecinţele economice ce derivă de aici.
„Până la acest moment au venit din zonă în România aproximativ 5.700 de oameni, din care cam 3.700 au fost ajutaţi într-un fel sau altul de autorităţi, printr-o muncă pe care trebuie să o salut a oamenilor din Ministerul de Externe“, a menţionat Nicuşor Dan.
Un alt punct discutat în CSAT a vizat impactul economic al conflictului, în special creşterea preţurilor la petrol pe pieţele internaţionale. Potrivit şefului statului, autorităţile au analizat mai multe scenarii privind evoluţiile din energie şi posibilele reacţii ale statului român.
„În ceea ce priveşte piaţa gazelor, Guvernul a adoptat deja o schemă de plafonare a preţurilor, aplicabilă de la 1 aprilie, pentru a limita impactul asupra populaţiei şi companiilor“, potrivit lui Dan.
