Eveniment

Cu investitorii la uşă, guvernul caută bani pentru ajutoare de stat. „Se caută noi jucători“

Cu investitorii la uşă, guvernul caută bani pentru ajutoare de stat. „Se caută noi jucători“

Autor: Corina Mirea

08.03.2016, 00:05 282
Ministerul Finanţelor vine cu o propunere de majorare a bugetului de ajutoare de stat dedicat schemei care trebuie să atragă marii investitori în ţară.  Acesta ar trebui să crească suma dedicată anual marilor proiecte investiţionale cu 45 de milioane de euro, de la 100 de milioane de euro cât a fost până în prezent, pe motiv că investitorii par să bată în număr tot mai mare la poarta României.

Nouă companii au primit „undă verde“ din partea statului anul trecut pentru proiecte de investiţii mari în valoare eligibilă de aproape 900 de milioane de lei, care ar trebui să genereze în următorii ani  crearea a 3.332 de locuri de muncă. Nume precum Bosch, Sonaca, Airbus, Leoni Wiring Systems sau Timken au pariat pe producţia „made in România“, aducând pe plan local proiecte pentru extinderea producţiei deja existente sau pentru construcţii de la zero (greenfield-uri). Iar cea mai recentă promisiune a venit de la turcii de la Arcelik, care ar trebui să construiască o fabrică de maşini de spălat Arctic în valoare de 105 mil. euro în localitatea dâmboviţeană Ulmi.

Toţi marii investitori care şi-au anunţat proiectele au avut un numitor comun – ajutorul financiar nerambursabil venit de la stat – care anul trecut a reprezentat jumătate din valoarea totală a investiţiilor în producţie pentru care s-a dat „girul“.

„Motivaţia este reală. Am văzut tot mai multe companii mari în ultimul an care au venit în România sau care şi-au extins activitatea cu ajutor de stat", spune Iulian Sorescu, associated partner şi head of financial department al firmei de avocatură Noerr Finance & Tax. 

„Încep să apară şi construcţiile de tip greenfield (de la zero – n.red), nu ca ciupercile după ploaie, pentru că este vorba despre investiţii mari, dar se simte clar un trend pozitiv. În plus, am văzut că acum se acordă punctaj maxim (20 puncte - n.red.) pentru proiecte de investiţii ale noilor întreprinderi. Cu alte cuvinte, se caută companii care să pună piciorul în România, jucători noi“. El precizează că trendul investiţiilor străine pe piaţa locală va continua şi anul acesta, existând proiecte care urmează să fie inaugurate sau jucători străini care acum cercetează piaţa. Creşterea bugetului pentru ajutoare de stat ar fi o soluţie bună pentru a aduce în România şi mai multe investiţii şi de a revitaliza un sector economic care până nu de mult intrase în colaps, respectiv producţia industrială. Noile investiţii nu ar aduce beneficii eco­nomiei locale şi comunităţilor doar prin simpla sa prezenţă, ci şi prin crearea unui ecosistem de business în jurul lor.

Exemple în acest sens sunt producători auto precum Dacia sau Ford, care au “adunat” în jurul lor zeci de jucători din industria de componente (nu doar auto, ci şi din mase plastice sau textile). 

“Ajutorul de stat este un criteriu foarte important în decizia de a face sau nu o investiţie majoră. În general, un investitor are două-trei ţări pe listă pentru o investiţie şi după ce alege una, România, spre exemplu, se uită la câteva criterii. Sunt multe cazuri în care, pentru România, ajutoarele de stat au fost decisive. În lipsa lor, investiţiile ori ar fi fost mai mici, ori nu s-ar mai fi făcut. Iar faptul că se creşte bugetul total pentru schema de ajutor de la 600 mil. euro la 870 mil. euro este un pas foarte bun”, adaugă Iulian Sorescu.

De ajutor de stat pentru proiecte de investiţii majore pot beneficia companiile care vor să realizeze investiţii cu o valoare de minimum 10 milioane de euro. Printre criteriile cele mai importante de acordare a acestor ajutoare se numără tipul de investiţie (dacă este o nouă companie care vine în piaţă, dacă se schimbă procesul de produce al unei unităţi deja existente, dacă se extinde capacitatea de producţie etc.), zona în care se realizează investiţia (dacă este una în care PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic decât media pe ţară) sau rentabilitatea cifrei de afaceri din ultimul exerciţiu financiar încheiat.

 
AFACERI DE LA ZERO