Avansul de 17% al încasărilor din taxa pe valoare adăugată ca urmare, între altele, a unei colectări mai bune, este cel mai mare înregistrat în anii de după criză, creşterea de 35% înregistrată în primele cinci luni ale lui 2011 având ca fundament doar majorarea TVA de la 19% la 24% din 2010.
Bugetul general consolidat a colectat din TVA, în primele cinci luni din an, 24 de miliarde de lei, faţă de 21,5 mld. lei în perioada similară a lui 2014. Pe fondul reducerii CAS cu cinci puncte, ceea ce a provocat bugetului un minus de un miliard de lei în primul trimestru, încasările din contribuţiile de asigurări au fost de 23 de miliarde de lei, cu un miliard de lei sub cele din TVA, răsturnând ierarhia surselor de venit întrucât, cel puţin în ultimii 10 ani, încasările bugetare din taxa pe valoare adăugată au fost sub cele din asigurări. Anul trecut încasările la bugetul general consolidat din contribuţiile de asigurări au fost de 57 mld. lei, iar cele din TVA de aproape 51 mld. lei.
Bugetul general consolidat este pe excedent la cinci luni, un excedent de 6,3 mld. lei (1,4 mld. euro) realizat din două surse principale: majorarea încasărilor din TVA (plus 3,5 mld. lei) şi din acciză (plus 1 mld. lei) şi tăierea cheltuielilor de investiţii ale bugetului (minus 1 mld. lei). Excedentul din primele cinci luni acoperă golul bugetar ce va rezulta din reducerea TVA la alimente şi servicii de alimentaţie publică de la 24% la 9%, evaluat de guvern la 2,5 mld. lei pentru ultimele şase luni din an - însă acest excedent nu e doar rezultatul creşterii veniturilor, ci şi al reducerii cheltuielilor.
Cum cheltuielile nu pot fi tăiate la nesfârşit - cele de investiţii, de pildă - soluţia rămasă este creşterea veniturilor. Problema este dacă această creştere de 17% a veniturilor din TVA, la cinci luni, va fi menţinută până la finele anului şi, mai ales, dacă gradul de colectare va fi la acelaşi nivel şi anul viitor când bugetul va trebui să facă faţă reducerii CAS decise anul trecut (în jur de 4 mld. lei, anual, dacă luăm în calcul rezultatul din T1), reducerii TVA la alimente decise anul acesta, dar şi tăierii TVA generale la 19% care va fi aplicată de anul viitor. La reducerea TVA se adaugă şi celelalte reduceri de taxe (reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, eliminarea accizei de 7 eurocenţi, eliminarea taxei pe stâlp).
Doar reducerea de TVA înseamnă pentru 2016 un minus la buget de 14 mld. lei (5 miliarde de lei din reducerea TVA la alimente şi 9 miliarde de lei din reducerea taxei de la 24% la 19%), potrivit calculelor Ministerului Finanţelor. Menţinerea, până la finalul anului, a nivelului creşterii veniturilor din TVA de 17%, înregistrat la cinci luni, însemna un plus la venituri de 8 mld. lei faţă de încasările din 2014, suficient pentru acoperirea golului rezultat din reducerea TVA la alimente, pentru acest an. Iar menţinerea încasărilor în 2016, măcar la nivelul lui 2015, ar compansa, în parte, reducerea TVA la 19%, începând cu 1 ianuarie.
Cheltuielile de capital (investiţiile din buget) au ajuns atât de jos (minus 26% comparativ cu primele cinci luni din 2014) încât Ministerul de Finanţe nici nu mai are de unde să taie dacă s-ar gândi să facă economii de undeva pentru a compensa golurile bugetare. În primele cinci luni din an, investiţiile din buget au fost de doar 2,8 mld. lei, adică cu puţin peste ceea ce aduce bugetului un punct de TVA.
