Cum ar putea statul să relanseze sistemul de sănătate: să-l pună în competiţie pentru bani şi servicii

"Nuputem vorbi de un sistem privat de sănătate câtă vreme nufuncţionează asigurările private", a spus Lucian Nicolae Duţă,preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). El aadăugat că nu există spitale private adevărate în Bucureşti pentrucă nu au servicii de medicină de urgenţă la capătul firului. Duţă aadus în discuţie şi faptul că infrastructura privată este slabdezvoltată în prezent în România. "Nu există decât un singur centrumedical privat care asigură urgenţa şi acela este în Braşov", a maispus şeful CNAS.

Participanţii la evenimentul organizat de ZF şi MetLife au fostLevente Vass, consilier al ministrului sănătăţii, Lucian Duţă,preşedintele CNAS, Theodor Alexandrescu, director general alcompaniei de asigurări MetLife România, Dragoş Damian, preşedinteal Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România,Dan Constantinescu, membru în Consiliul Comisiei de Supraveghere aAsigurărilor, Sorin Mierlea, preşedinte al Asociaţiei Naţionalepentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şiStrategiilor din România, Daniel Jurcan, director general alInstitutului Român pentru Evaluare şi Strategie.

În ultimii ani medicina privată s-a dezvoltat pornind de lamedicina muncii un serviciu obligatoriu pentru angajatori, careiniţial acoperea numai astfel de contracte. Treptat însă, încondiţiile în care angajatorii au dorit să ofere pe lângăserviciile obligatorii de medicina muncii şi alte beneficii, ariade acoperire a abonamentului s-a extins.

Piaţa abonamentelor medicale private oferite de companiiangajaţilor ar putea fi de aproximativ 70 milioane de euro anualdacă se ia în calcul un abonament mediu de 15 euro pe lună şi oaproximare de 400.000 de abonaţi.

Abonamentele ar trebui să concureze cu asigurările private, însăacestea din urmă sunt o piaţă de numai 8-10 milioane de euro.

În alte sisteme de sănătate pe segmentul privat cea mai marepondere o au asigurările, care spre deosebire de abonamentedecontează şi costurile spitalizării şi analizele complexe.

Piaţa totală a serviciilor medicale private, adică încasărileclinicilor şi spitalelor private, se ridică anual la circa 400 mil.euro. Lucian Duţă a precizat ieri că anual CNAS decontează cătremediul privat în jur de 80-100 mil. euro.

Pachetul de servicii medicale o prioritate?

Extinderea puternică a pieţei asigurărilor de sănătate ar puteasă fie antrenată de implementarea legislaţiei cu privire lapachetul de servicii minimal, adică a unei liste care să conţinăserviciile decontate de către stat.

În lipsa acestui pachet, companiile asigură de fapt o anumităsumă de bani şi afecţiunile care se încadrează.

"Nu avem un pachet de servicii medicale de bază şi nici nu credcă vom avea în mandatul nostru", a spus Levente Vass, consilier alministrului sănătăţii.

Pe de altă parte, Theodor Alexandrescu, director general alcompaniei de asigurări MetLife România, a propus un sistem de casede asigurări private, care administrează banii strânşi dincontribuţiile obligatorii.

"Să primim în management acum 10% (din fondurile strânse labugetul CNAS - n.red.) ar însemna odată cu mutarea acestor bani şimutarea riscului; este esenţa reformei pe care o propunem.Alternativa privată nu înseamnă doar furnizori privaţi, dar şiorganizaţii private care administrează banii", a spusAlexandrescu.

Nicolae Lucian Duţă, preşedintele CNAS

• Fondurile pe care CNAS le administrează sunt insuficiente. ÎnRomânia există la ora actuală 11 milioane de persoane care nuplătesc;
• Cotele pentru contribuţiile sociale de sănătate au scăzut de la14% în 2001 la 12%, respectiv la 10,7% după două ciclurielectorale; astfel fondurile au pierdut 30% în decurs de 7-8 ani ;pe de altă parte vedem că fondurile administrate efectiv au crescutca urmare a creşterii salariilor;
• Pe cifre seci, sumele alocate pe cap de locuitor în Româniasunt de 200 de euro, în timp ce în Occident aceleaşi sume pleacă dela 1.000 de euro;
• Cele două centre de consum în sectorul de sănătate suntspitalele şi medicamentele, iar creşterile au mers pe douăcoordonate: în salarii pentru că 70% din cheltuielile unui spitalsunt cu personalul şi în medicamente, ceea ce nu ar fi fost unlucru foarte rău dacă nu s-ar fi făcut haotic. România a fostsingura ţară în care prescrierea de medicamente nu a avutcontrol;
• Începând din 2009, fondul asigurărilor de sănătate s-aconfruntat cu un deficit structural real. Statul a intervenit şi aacordat credite bugetare de 700 mil. euro care s-au rostogolit în2010. Anul acesta putem spune că aşa cum arată lucrurile acum,sistemul medical nu mai poate fi finanţat corect cu ce se strânge.Există un deficit structural de 2,5-3 mld. lei;
• Nu putem vorbi de un sistem privat de sănătate câtă vreme nufuncţionează asigurările private (...) Asistăm la cazuri în carepacientul este racolat de la stat şi i se induce ideea că la privateste mai bine. Din punctul de vedere al CNAS banii trebuie săurmeze pacientul;
• Nu există decât un singur centru medical privat care asigurăurgenţa şi acela este în Braşov;
• Casa decontează în jur de 80-100 mil. euro servicii cătremediul privat.

Levente Vass, consilier al ministruluisănătăţii

• O analiză a spitalelor din România arată o diferenţă mare întreregiuni şi apare întrebarea dacă este bine, dacă este echitabil. Pemăsură ce apar spitalele private trebuie să ne uităm dacă ele seconcentrează în zonele în care există profesionişti sau merg pestetot;
• În România există Casa Naţională de Asigurări de Sănătate(CNAS), 41 de Case Judeţene de Sănătate, plus încă două instituţii.Nicăieri în lume nu sunt atâtea case;
• Nu avem pachete de servicii medicale de bază şi nici nu cred căvom avea în mandatul nostru;
• În fiecare an în ultimii şase-şapte ani, fondurile pe care Casale plăteşte către privat s-au dublat. Statul plăteşte şi pentruspitalul privat şi pentru cel public la fel, însă privatul vine şiseletează pacientul mai puţin bolnav;
• Complementaritatea ar putea însemna că 5% din ce se strânge săse vireze la privat cu un posibil avantaj: controlul. Compania deasigurări m-ar putea ajuta să controleze dacă s-a prestat efectivserviciul şi dacă nu s-a prestat să nu plătească;
• Asigurările private se pot face şi fără pachetul de servicii debază;
• 80% din nivelul plăţilor informale intră în buzunarele a 20%dintre medici;
• Există o iniţiativă ca CNAS să refuze unii furnizori care nuasigură un anumit nivel al serviciilor.

Theodor Alexandrescu, director general al MetLifeRomânia

• Noi plătim pentru asigurări de sănătate publice 10,7% din brut,însă un studiu realizat de IRES (Institutul Român pentru Evaluareşi Strategie) arată că peste 80% dintre oameni nu ştiu cu câtcontribuie;
• O mică parte dintre pacienţii români au găsit o alternativă lasistemul de stat, plătesc din buzunar, iar o parte şi mai mică mergîn afară; cunosc un spital din Viena care încasează 400-500.000 deeuro pe lună cash de la pacienţii români;
• Paşii de urmat ar fi definirea unui pachet minim de serviciimedicale pentru diagnostic, tratament şi reabilitatea unorafecţiuni, posibilitatea de a deconta acest pachet cu CNAS sau cu ocasă privată de asigurări, adoptarea ghidurilor terapeutice şiintroducerea avantajelor fiscale;
• Să primim în management acum 10% (din fondurile strânse labugetul CNAS - n.red.) ar însemna odată cu mutarea acestor bani şimutarea riscului; este esenţa reformei pe care o propunem.Alternativa privată nu înseamnă doar furnizori privaţi, dar şiorganizaţii private care administrează banii;
• De foarte multe ori mergem la medic pe bază de folclor, nu pebază de statistici. În Vest medicii sunt aleşi după palmares;
• Competiţia va fi creată în momentul în care componenta privatăse va dezvolta;
• Pentru recuperarea unei investiţii în 5-7 ani într-o unitate de100 de paturi, cu un cost total pe un pat de 100.000 de euro şi cuun grad de ocupare lunară de 80-85%, este necesar un venit mediu pezi de 300-400 de euro.

Dan Constantinescu, membru în Consiliul Comisiei deSupraveghere a Asigurărilor

• Trăim pe o minciună frumos ambalată, conform căreia statulpoate acoperi totul. Avem un limbaj oficial care spune acest lucruşi unul neoficial în care medicul spune: eu asta vă recomand;
• Sistemul de abonamente este un sistem neoficial de asigurări.Breşa în sistem s-a numit fiscalitate;
• Cheia este un mix: sisteme publice şi private de asigurare asănătăţii;
• Un aspect care ar putea contribui la sporirea încrederii înasigurările de sănătate: sporirea încrederii în asigurări îngeneral.

Dragoş Damian, preşedinte, Asociaţia Producătorilor deMedicamente Generice din România şi CEO al TerapiaRanbaxy

• Volumele de medicamente generice au scăzut cu 15% în 2009.Fiecare procent de scădere a însemnat mai mult de 60 mil. leicheltuiţi în plus. Numărul de zile de tratament a scăzut cu5%;
• Companiile membre ale asociaţiei (Actavis, Antibiotice,Biofarm, Egis, Gedeon Richter, LaborMed, Sandoz, Terapia-Ranbaxy,Teva) au operat anul trecut 500 de disponibilizări;
• Piaţa farma continuă să crească în condiţiile în care volumelestagnează. Există o singură explicaţie: medicamentele se scumpesc.Portofoliul devine comercial, nu terapeutic. Din cauzareglementărilor sunt respinse medicamentele ieftine;
• Este clar că exporturile paralele sunt un incentive pentrucash.

Sorin Mierlea, preşedinte, Asociaţia Naţională pentruProtecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şiStrategiilor

• Avem o problemă de management. Ca să ajungem să tratăm cauza,nu trebuie să reinventăm apa caldă;
• Potrivit unui studiu realizat în colaborare cu Banca Mondială,problema este mult mai gravă decât credeam. Toate vin de laeducaţia de bază;
• Credem că prin lansarea unei campanii de educare lucrurile s-arputea schimba;
• Consumatorul român nu este obişnuit să facă plângere;
• Se vând poliţe de asigurare de călătorie, în condiţiile în careexistă un card de sănătate pus la dispoziţie de către stat.

Daniel Jurcan, director general al Institutului Românpentru Evaluare şi Strategie

• Alternativa pentru 60% dintre români o reprezintă serviciileprivate;
• Românii sunt mult mai critici când este vorba de evaluareasistemului de sănătate, aproape două treimi dintre ei fiind dispuşisă reclame la o autoritate orice neregulă constatată în sistemul desănătate;
• 77% se declară mulţumiţi în mică măsură faţă de calitateaserviciilor medicale raportată la suma plătită pentru asigurărilede sănătate;
• 70% din respondenţi sunt mulţumiţi de comportamentul medicilor,în timp ce doar 14% sunt clar nemulţumiţi;
• 94% dintre români sunt înscrişi la un medic de familie. Cei maimulţi dintre români ( 82%) se declară mulţumiţi de felul în caresunt trataţi de medicul de familie, 10% declarându-senemulţumiţi.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels