• Leu / EUR4.7383
  • Leu / GBP5.3832
  • Leu / USD4.2016
Eveniment

Cum arată economia judeţului Călăraşi, „cornul abundenţei“ din agricultură, dar şi un fief al sărăciei şi subdezvoltării

Cum arată economia judeţului Călăraşi, „cornul abundenţei“ din agricultură, dar şi un fief al sărăciei şi subdezvoltării

Autor: Gabriel Razi, Mădălina Panaete

17 iul 2014 4575

ZF continuă proiectul editorial „Economia judeţelor la raport“, prin care aduce în prim-plan starea economiei la nivel judeţean. Astăzi vom prezenta în detaliu principalii indicatori economici şi sociali ai judeţului Călăraşi, cu o populaţie stabilă de 306.691 de persoane, unde salariul mediu net lunar era în luna martie a anului acesta de circa 1.280 de lei, cu 25% mai mic decât cel de 1.706 lei înregistrat la nivel naţional.

Călăraşiul este un adevărat „corn al abundenţei“ pentru agricultură, fiind pe locul doi la producţia medie de cereale pe judeţe, pe locul al treilea în funcţie de ponderea terenurilor agricole în total şi pe locul al cincilea în funcţie de suprafaţa agricolă. Aproape totul în Călăraşi se învârte în jurul producţiei de cereale, floarea-soarelui şi rapiţă, iar o bună parte din afacerile din industrie sunt în zootehnie şi în procesarea cărnii, ceea ce înseamnă o legătură strânsă cu recoltele fermierilor.

Judeţul Călăraşi are cele mai productive terenuri agricole din Bărăgan, lucru care nu a fost ignorat de investitori, printre puţinele investiţii străine fiind cele făcute în agricultură. Acesta este şi judeţul în care se află Nana, localitatea în care preşedintele Băsescu a decis să facă primul pas în agricultură cu o fermă de 290 de hectare.

„Judeţul este unul preponderent agricol şi judeţul cu cea mai mare producţie de carne de pui din România.  Gradul de sărăcie poate fi explicat prin faptul că terenurile au fost comasate, în Călăraşi sunt ferme relativ mari, dar şi mulţi oameni în mediul rural fără venituri. De aceea, producţia agricolă trebuie integrată în industria alimentară pentru crearea locurilor de muncă şi a valorii adăugate“, spune Stelian Fuia, reprezentant al producătorului de seminţe Procera, una dintre primele 20 de afaceri din Călăraşi. El a fost pentru scurt timp şi ministru al agriculturii în guvernul Mihai Răzvan Ungureanu.

Jumătate din cele mai mari 20 de companii înregistrate în Călăraşi fac afaceri în agricultură sau în industria alimentară, iar cifra lor de afaceri cumulată acoperă 55% din rulajele cumulate ale firmelor din top.

Cea mai mare companie din Călăraşi este Agro-Chirnogi, un pilon al grupului reunit sub umbrela reţelei de firme „Maria“ al cărei lider este omul de afaceri libanez Jihad El-Khalil.

Aceşti investitori au pus în Călăraşi bazele unui adevărat imperiu agroindustrial bazat pe producţia agricolă a terenurilor pe care le-au arendat la începutul anilor 2000.

Grosul afacerilor făcute de libanezi sunt centrate în jurul localităţii Chirnogi, o aşezare cu numai 8.000 de locuitori la 65 de kilometri sud-vest de Bucureşti.

Libanezii cultivă cereale, floarea-soarelui sau rapiţă şi au făcut pasul către industria alimentară printr-un abator la Drajna, iar acum se extind printr-o fabrică de uleiuri vegetale.  Ei sunt şi unul dintre cei mai importanţi integratori de producţie agricolă din economie, numărându-se aproape în fiecare sezon printre cei mai mari exportatori de cereale alături de grupuri multinaţionale. Numai prin firma Agro-Chirnogi, ei fac afaceri în Călăraşi de 157 de milioane de euro.

Fertilitatea terenurilor din Călăraşi i-a adus aici şi pe alţi investitori străini cu interes pentru plasamentele în agricultură precum britanicii de la Insight Investment (Agricom Borcea) sau portughezii de la Prio Foods. Călăraşi este şi un punct nodal logistic pe piaţa materiilor prime agricole către portul Constanţa. Producţia agricolă mare şi poziţia i-au determinat pe traderi precum Cargill sau Glencore să achiziţioneze silozuri strategice în acest judeţ.

Cea mai mare companie din industrie din Călăraşi este procesatorul de carne Aldis, afacerea familiei Naghi şi în acelaşi timp cel mai mare angajator al judeţului cu 950 de salariaţi.

Afacerile Aldis se află însă pe scădere de trei ani, perioadă în care compania a pierdut un sfert din rulaje, schema de personal s-a redus cu 440 de angajaţi iar bilanţurile au fost închise de două ori cu pierderi cumulate de 2,5 milioane de euro.

Apetitul redus al investitorilor din industrie pentru Călăraşi, concentrarea pe fermele agricole industriale de mari dimensiuni şi gradul ridicat al ruralităţii generează un mix de elemente ce apasă greu pe numărul total de locuri de muncă disponibile, venituri şi pe rata şomajului. Călăraşi este între primele 15 judeţe în funcţie de rata şomajului şi în acelaşi timp printre ultimele în funcţie de exporturi.

Judeţul Călăraşi, în care trăiesc peste 300.000 de oameni, se află pe locul 30 în topul judeţelor în funcţie de cifra de afaceri realizată de companiile din regiune.  În 2012, în judeţul Călăraşi erau 5.186 de firme care adunau împreună un rulaj de 1,7 miliarde de euro. Pe primele locuri în clasament se află Bucureşti, Ilfov şi Argeş, în timp ce pe ultimele stau Vaslui, Botoşani şi Mehedinţi, conform datelor de la Registrul Comerţului.

 

CV-ul politic al judeţului Călăraşi

George Iacob (PSD), 46 de ani, prefectul judeţului Călăraşi

Aflat din 2012 în fotoliul de prefect al judeţului Călăraşi, George Iacob este absolvent de marketing în cadrul Universităţii Româno-Americane din Bucureşti şi al Facultăţii de Drept şi Administraţie Publică în Bucureşti. Înainte de a fi prefect, Iacob a ocupat postul de consilier superiot în Corpul de Control al Prefectului (2004-2012) şi director de cabinet (2001-2004). El a activat şi în cadrul unor companii private din judeţul Călăraşi. Timp de un an a fost director economic în cadrul companiei Termo, iar anterior timp de un an economist la Depco Invest. Cariera şi-a început-o în 1990 în cadrul Unităţii Agroindustriale Călăraşi, iar apoi a fost ajutor programator analist (1990-1992) în cadrul firmei Comsuin, iar în perioada 1992-1999 a avut aceeaşi funcţie în cadrul Ecas.

Daniel Ştefan Drăgulin (PNL), 52 de ani, primarul municipiului Călăraşi

După terminarea Facultăţii de metalurgie din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti, Daniel Drăgulin şi-a început cariera în cadrul combinatului siderurgic Siderca Călăraşi ca subinginer (1984-1996). Apoi timp de un an a ocupat aceeaşi poziţie în cadrul firmei Edilul din Călăraşi, iar în perioada 1997-2001 a fost administrator al Danyo Impex. A trecut apoi la Serviciul Judeţean de Metrologie Legală Călăraşi, devenind şef al Serviciului. El a activat şi în administraţie publică, fiind în perioada 2004-2012 vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Călăraşi, iar din 2012 este primar al municipiului Călăraşi şi lector în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice U.S.A.M.V, filiala Călăraşi.

Răducu Filipescu (PNL), 58 de ani, preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi

Din iulie 2004, Răducu Filipescu este preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, iar anterior timp de patru ani a fost director în cadrul societăţii de asigurare Astra SA în Călăraşi.

În perioada 1998-2000, preşedintele CJ Călăraşi a fost director adjunct al Spaţii Verzi şi Pavaje din Călăraşi, iar anterior a ocupat aceeaşi funcţie în cadrul Regiei Autonome de Gospodărire Locală Călăraşi.

Absolvent al Facultăţii de Metalurgie în cadrul Institutului Politehnic Bucureşti în 1980, Filipescu şi-a început cariera imediat după terminarea studiilor în cadrul Combinatului Siderurgic Călăraşi ca şef secţie turnare continuă. În 1986, el a devenit director la Autobaza Transport Călători Călăraşi, funcţie ocupată până în 1995.

 

 

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7383
Diferență: -0,1433
Ieri: 4.7451
Azi: 4.2016
Diferență: -0,1995
Ieri: 4.2100
Azi: 5.3832
Diferență: -0,3923
Ieri: 5.4044
Azi: 4.1734
Diferență: -0,0216
Ieri: 4.1743