Datele detaliate ale Institutului Naţional de Statistică (INS) în privinţa evoluţiei produsului naţional brut în primele nouă luni din an arată o scădere a consumului şi o creştere a investiţiilor ♦ Industria şi agricultura au contribuit negativ la creşterea PIB, în vreme ce comerţul şi construcţiile sunt pe plus.
Datele INS reconfirmă o creştere a economiei, în primele trei trimestre din an de 4%, an/an, dar unele date din raportul Statisticii îi fac pe economişti ceva mai sceptici: creşterea, pe întreg anul, va fi de sub 4%. Nu este o creştere rea, dar trebuie ca economia să se reinventeze pentru a păstra această creştere.
Consumul s-a ajustat puternic în trimestrul al treilea al lui 2019, ceea ce pune problema găsirii unui nou motor de creştere a economiei, arată datele despre PIB publicate joi de Institutul Naţional de Statistică.
În timestrul al treilea, consumul, care a fost vedeta creşterii economice în ultimii şase- şapte ani, a crescut pe volum cu 4,5%, dar cu 5% ca indice de preţ (inflaţie). Ponderea consumului final efectiv a scăzut la 77,7% ca pondere în PIB, în T III, de la 81,3% în primele luni din an. De asemenea, contribuţia consumului la creşterea economică a fost în T III de 3,5%, faţă de o contribuţie de 4,3% pe primele nouă luni din an.
„Asistăm la o ajustare puternică a consumului. Nu ştim cum va fi în trimestrul al patrulea, dar înjurat sau neînjurat, consumul a fost, în ultimii ani, motorul creşterii economie. Ajustarea nu este dramatică, dar un om înţelept s-ar uita şi spre altceva. Spre investiţii, de pildă“, comentează economistul Laurian Lungu.
Aceasta este şi surpriza parţială a datelor publicate de INS pentru PIB-ul la nouă luni. Pe partea de utilizare, PIB-ul este format din consum şi investiţii, în principal. În vreme ce consumul a scăzut şi ca pondere în PIB şi ca participare la formarea produsului intern brut, investiţiile au crescut.
Formarea brută de capital fix a crescut puternic în trimestrul al treilea ajungând să participe la creşterea economicăcu 5,9%. La nouă luni, an/an, participarea investiţiilor la creşterea economică este de 3,8%.
Contribuţia investiţiilor (formarea brută de capital fix) la PIB a ajuns la T III la 29,5% (23,9% pe primele trei trimestre) un procent foarte mare. Este drept că şi stocurile sunt mari (minus 3,6% la contribuţia PIB şi minus 4,8% la creşterea economică, la nouă luni). Cu toate acestea, investiţiile rămân pe un plus neaşteptat.
„Ştiţi voi investiţii însemnate? Eu nu ştiu. Este bine că este aşa, dar viitorul trebuie să dea o explicaţie. Nu văd un consum guvernamental sporit, în investiţii. Este cumva ciudat. Fonduri europene? Nu prea cred. Este un pic ciudat cu această statistică a investiţiilor. Însă un lucru se vede clar din statistici. Şi acest lucru are un nume: decelerare. Industria este pe minus, agricultura, volatilă, era de anticipat să cadă având în vedere plusul puternic din trecut. A crescut puternic sectorul construcţiilor, ceea ce arată că, în România, mai sunt încă mulţi bani de spălat – pentru că asta înseamnă constucţiile la noi: ai bani, nu ştii unde să-i duci şi îi bagi în construcţii“, opinează economistul Dragoş Cabat.
Datele la nouă luni arată că economia nu va putea depăşi pragul de creştere de 4%, întăreşte Cabat.
La nouă luni, industria, care face 23% din PIB, a avut o contribuţie la creşterea economică de minus 0,2%.
Agricultura a contribuit şi ea cu minus 0,1%, dar are o pondere redusă în economie, de doar 5%. Construcţiile, cu o pondere în economie de 4,2%, au crescut puternic pe volum – 7% în T III şi 16% la nouă luni - dar şi ca indice de preţ, 5%, la nouă luni, ceea ce arată că inflaţia nu doarme şi nu doarme în niciuna din componentele economiei (indici de preţ de plus 6,6% în agricultură sau 7,8% în industrie).
„Orice am face, orice am spune, se vede clar o decelerare. Consumul este cu minus, industria este în jos. Este bine că investiţiile cresc, dar ele nu pot înlocui consumul, cu una cu două“, comentează Cabat.
Evoluţia economiei şi datele clare despre această evoluţie sunt fundamentale pentru guvern care îşi alcătuieşte bugetul pe baza acestor indici.
O creştere a consumului de 4,5% în T III faţă de 5,4% pe primele nouă luni, arată o decelerare clară.
„Guvernul trebuie să urmărească un trend. Căderea consumului îi va pune probleme. Acum este OK, dar ce se întâmplă dacă trendul se menţine? Cum îşi calculează paşii, cum menţine creşterea. Iată o problemă la care nu se gândeşte multă lume“, comentează Cabat.
