• Leu / EUR4.8922
  • Leu / GBP5.5612
  • Leu / USD4.4928
Eveniment

Cum arată tabloul macroeconomic la început de mandat al premierului desemnat Ponta

Cum arată tabloul macroeconomic la început de mandat al premierului desemnat Ponta

Foto Shutterstock

Autor: Claudia Medrega, Gabriel Razi, Adelina Mihai

01.05.2012, 00:04 722

Economia stă pe "marginea" recesiunii

Peste două săptămâni Institutul de Statistică va anunţa cum a evoluat PIB-ul în primul trimestru şi cel mai probabil vom vedea o nouă scădere a economiei din cauza condiţiilor meteo nefavorabile şi a frânării exporturilor, după cum indică şi majoritatea estimărilor analiştilor. Aceasta echivalează cu intrarea în recesiune tenhică, după ce şi în ultimele trei luni ale anului trecut s-a înregistrat o scădere a PIB. Dar în al doilea trimestru din acest an economia ar putea să recupereze şi să revină pe plus. Semnalele de la principalii indicatori macro, din primele două luni ale anului, nu sunt îmbucurătoare. Exporturile au revenit în februarie în teritoriul negativ şi au înregistrat o scădere de 0,4%, în euro, comparativ cu aceeaşi lună din anul trecut, fiind afectate atât de condiţiile meteo, cât şi de declinul cererii din zona euro, principala piaţă de desfacere pentru produsele româneşti. Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a continuat trendul ascendent în primele două luni din 2012, dar ritmul a frânat vizibil. O veste bună a venit la început de an de la consum, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul menţinându-se pe plus. Anul trecut economia a înregistrat o creştere de 2,5%, după doi ani de recesiune, fiind sprijinită în prima parte a anului de cererea solidă pentru exporturi către zona euro şi în semestrul al doilea de recolta agricolă foarte bună. Claudia Medrega

Ponta ia fondurile UE de la borna de 1,2 miliarde de euro

Guvernul Ponta preia fondurile europene la "borna" de 1,26 mld. euro, bani ce au ajuns în economia locală în primii cinci ani de când Bruxelles-ul a dat undă verde României pentru liniile de finanţare pe bani europeni.

În primele trei luni ale acestui an guvernele conduse de Emil Boc şi Mihai Răzvan Ungureanu au reuşit să aducă în economie fonduri europene de 194 mil. euro. În ianuare, autorităţile nu au reuşit să facă nicio plată din banii Bruxelles-ului, în februarie singurele plăţi au fost cele de la Mediu şi Transport, iar luna martie a adus "injecţii" financiare de numai 50 milioane de euro. Fostele două cabinete (Boc şi Ungureanu) aveau fixată o ţintă de absorbţie de 3,5 miliarde de euro pentru acest an. Dacă Ponta va menţine acelaşi prag înseamnă că noul executiv are misiunea de rambursa facturi de 280-300 milioane de euro pe lună până la sfârşitul anului. Acest nivel este de cinci ori mai mare decât absorbţia medie lunară a primului trimestru. Între cele şapte programe prin care România atrage bani de la Uniunea Europeană cel mai bine stă Programul Operaţional Regional (prin care se fac investiţii în infrastructura locală, proiecte de investiţii ale IMM-urilor etc.)

cu un grad de absorbţie de 11,7%. La polul opus se află programul de Mediu (3,38% rată de absorbţie) şi cel pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (5,48%). Gabriel Razi

Crearea de noi joburi şi reducerea deficitului la pensii

Cel mai important obiectiv al noului guvern ar trebui să fie aplicarea unui plan naţional de creare de noi locuri de muncă, după ce criza a şters peste 600.000 de joburi din economie. Numărul de salariaţi s-a înjumătăţit faţă de cel înregistrat la începutul anilor '90, ajungând la începutul acestui an la 4,2 milioane de persoane, la o populaţie ocupată (aptă de muncă) în cuantum de 10 milioane de persoane. Intrarea în vigoare a unui nou cod al muncii (în mai 2010) nu a avut ca efect o creştere masivă a numărului de joburi nou-create şi în continuare în România contribuţiile lunare ale salariaţilor trebuie să susţină peste 5,3 milioane de pensii (raportul fiind de 1 salariat la 1,3 pensionari). O altă problemă care trebuie rezolvată imediat este cea a corelării bazelor de date de la Ministerul Muncii, mai ales că un raport recent al Curţii de Conturi arată că în România s-au acordat pensii ilegale în valoare de aproximativ 5 milioane de euro, pensionarii având CNP-uri eronate sau dosare duble de pensie. În ceea ce priveşte numărul de şomeri, acesta a rămas redus, de 450.000 de persoane (rata şomajului fiind de 5%), însă şomerii care ies din plată, nu se angajează şi nu se reînscriu la agenţiile pentru ocupare ies din statistici, formând o populaţie de şomeri "ascunşi". Adelina Mihai

Investiţiile străine nu dau semne de revenire

Investiţiile străine directe au început anul 2012 destul de prost: în ianuarie a fost atins un nou minim istoric, de 23 mil. euro, iar în februarie s-a înregistrat un reviriment modest, ISD-urile ajungând la 230 mil. euro. Problema este că în absenţa unor intrări de capitaluri străine şi şansele de a avea creştere economică se diminuează, ţinând cont de dependenţa României de capitalul extern. Evoluţia ISD reflectă percepţia străinilor faţă de România şi atractivitatea mediului de afaceri. Iar volumul mic al investiţiilor străine arată că infrastructura deficitară şi tergiversarea eficientizării sectorului public şi-au spus cuvântul. Înrăutăţirea activităţii investiţionale în România este corelată şi cu amplificarea aversiunii faţă de risc la nivel internaţional. Semnalele pentru acest an nu sunt foarte încurajatoare, având în vedere revenirea economiilor europene în recesiune şi riscul ca pieţele internaţionale să continue să fie tensionate. La situaţia externă dificilă se adaugă şi incertitudinile interne, caracteristice unui an electoral. Anul trecut investiţiile străine s-au prăbuşit, atingând minimul ultimilor opt ani, de 1,9 mld. euro. Claudia Medrega

Veniturile lâncezesc, deficitul creşte

Bugetul României a resimţit din plin consecinţele condiţiilor meteo nefavorabile din februarie, când jumătate din economie a fost blocată ca urmare a zăpezilor şi a gerului, trecând de la excedentul de 0,2% din PIB din ianuarie la un deficit de 0,44% din PIB. Iar veniturile totale au înregistrat în februarie o creştere modică, de doar 1,2%. Însă, pe ansamblul primului trimestru deficitul bugetar s-a încadrat în ţinta agreată cu FMI, de 3,1 mld. lei, în condiţiile în care veniturile bugetare au revenit în martie la o creştere anuală de două cifre (16%), susţinută de avansul sumelor colectate din impozitul pe profit şi impozitul pe venit. Evoluţia a fost influenţată favorabil de decalarea termenului de plată a impozitului pe profit anual pentru 2011, din aprilie în martie. Semnalele de la TVA şi accize nu au fost foarte încurajatoare, ritmurile de creştere fiind modice, de circa 3%. Iar ponderea veniturilor bugetare în PIB nu reuşeşte să treacă de 32% din PIB, evaziunea fiscală fiind în continuare o necunoscută şi o gravă piedică în calea creşterii resurselor bugetare. Analiştii sunt sceptici cu privire la posibilitatea reală de atingere a ţintei anuale de deficit, de 1,9% din PIB, mai ales că în loc să încaseze bani de la UE, bugetul face cheltuieli importante pentru compensarea plăţilor întârziate/suspendate de la Bruxelles. Claudia Medrega

Datoria publică, în ascensiune

Datoria publică şi-a reluat în februarie ascensiunea, făcând un salt de 2,3 miliarde de lei (aprox. 500 milioane de euro) faţă de prima lună. Creşterea datoriei se datorează şi grabei Ministerului Finanţelor de a atrage cât mai multe resurse de pe piaţa internă şi externă, împrumuturile noi angajate ajungând la circa 30 miliarde de lei (peste 7 miliarde de euro). Comportamentul Trezoreriei poate să indice teama că poate urma o perioadă de mare secetă de lichidităţi sau că deficitul bugetar va fi în realitate mai mare decât cel planificat, eventual ca urmare a majorării salariilor angajaţilor din sectorul public şi al altor derapaje electorale. Printre factorii care pot influenţa evoluţia datoriei publice (ca procent din PIB) pot fi amintite creşterea economică reală, deflatorul PIB, deficitele bugetare primare, dobânda la datoria publică internă şi externă, structura pe valute a datoriei sau evoluţia cursului de schimb. Ritmul alert de creştere a datoriei din ultimii doi ani, care devenise îngrijorător în 2010, apropiind datoria publică de 40% din PIB, a dat totuşi semnale de temperare în 2011 şi la începutul acestui an. Claudia Medrega

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8922
Diferență: 0,131
Ieri: 4.8858
Azi: 4.4928
Diferență: 0,279
Ieri: 4.4803
Azi: 5.5612
Diferență: 0,1657
Ieri: 5.5520
Azi: 4.8793
Diferență: 0,0123
Ieri: 4.8787