Ar putea părea că sunt bani puţini, dar sunt zeci de cazuri identice. În total s-au aruncat pe fereastră 100 de milioane de euro în ultimii ani pe studii de fezabilitate care au expirat, după cum arăta în mai 2014 fostul ministru al energiei Răzvan Nicolescu.
„În ultimii ani s-au cheltuit 100 de milioane de euro pe studii de fezabilitate şi multe dintre ele nu mai pot fi folosite“, arăta Nicolescu. Iată însă că situaţia continuă şi nimeni nu a luat nicio măsură - aceste studii fiind un mijloc comod de drenare a banilor publici. CNADNR a desemnat ieri asocierea Spea Ingineria (Italia) – Tecnic Consulting Engineering România drept câştigătoare a licitaţiei pentru contractul de revizuire şi actualizare a studiului de fezabilitate pentru autostrada Sibiu-Piteşti.
Valoarea contractului este de 29,1 milioane de lei (6,5 milioane de euro), noua şosea urmând să aibă o lungime de 120 de kilometri şi să lege varianta de ocolire a Sibiului de cea a Piteştiului.
Acest contract va avea ca scop realizarea unui studiu privind traficul şi alternativele de traseu, investigaţii de teren (studii hidrologice, geotehnice, topografice, arheologice şi pedologice), activităţi de proiectare, evaluare a impactului asupra mediului, dar şi pregătirea documentaţiei de atribuire pentru viitoarele contracte de lucrări.
Statul a mai cheltuit aproape 2,5 milioane de euro în perioada 2007-2008 pentru realizarea studiului de fezabilitate al autostrăzii Sibiu-Piteşti, care estima un cost de circa 3 miliarde de euro pentru construcţia a 116 km.
Între timp însă, studiul realizat la acea vreme de Iptana a expirat, iar CNADNR a demarat procedurile de licitaţie pentru revizuirea acestuia în primăvara anului 2012, când la şefia Ministerului Transporturilor se afla Alexandru Nazare (PDL).
Ulterior, în noiembrie 2012, licitaţia, evaluată la puţin peste 14 milioane de euro, a fost anulată, în perioada în care la Transporturi ministru era Ovidiu Silaghi (PNL). CNADNR a relansat licitaţia pentru revizuirea studiului de fezabilitate anul trecut, când la Transporturi ministru era Dan Şova (PSD).
CNADNR nu a răspuns până la închiderea ediţiei la întrebarea ZF.
Şoseaua Sibiu-Piteşti a fost inclusă în formula de autostradă în master planul general de transport, documentul care stabileşte priorităţile României în materie de infrastructură de transport până în 2030. Iniţial, aceasta a fost inclusă ca drum expres, iar ulterior ca autostradă fazată (întâi se dorea construcţia Sibiu-Piteşti în varianta de drum expres, urmând să fie extinsă în timp la standardul de autostradă), însă în cele din urmă, după o serie de dezbateri publice, pe Sibiu-Piteşti va fi construită o autostradă de la bun început.
Ce înseamnă un studiu de fezabilitate făcut în bătaie de joc
Un exemplu în care un studiu de fezabilitate ce nu a fost realizat corect a reuşit să creeze probleme după ce o şosea a fost deschisă circulaţiei este lotul al treilea al autostrăzii Orăştie-Sibiu, între Sălişte şi Cunţa.
Tronsonul a fost inaugurat anul trecut în noiembrie, iar la doar 10 zile s-a crăpat. Mai mult, la începutul acestui an pilonii viaductului de pe aceeaşi autostradă s-au fisurat. Nicolae Boţu, profesor în cadrul Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii al Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi, spunea anul trecut că acest tronson de autostradă a beneficat de un studiu de fezabilitate „de foarte proastă calitate“, care nu a a avut la bază o analiză detaliată care să ia în considerare alunecările de teren din zona unde a fost construită autostrada.
Studii de fezabilitate pentru autostrăzi plătite de stat şi expirate:
+ Sibiu - Piteşti
+ Sibiu-Făgăraş
+ Târgu Mureş-Ditrău
+ Ditrău-Târgu Neamţ
+ Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni
+ Centura Bucureşti Nord (la standard de autostradă).
