Eveniment

Cum au determinat multinaţionalele emergenţa capitalului privat românesc în software. Ecosistemul creat de SAP, Microsoft şi Oracle

Autor: Sorin Pâslaru

03.05.2018, 00:07 1366

Sute de companii de software cu capital privat românesc folosesc plaformele SAP, Microsoft şi Oracle, cele mai mari companii la nivel internaţional de software de business, pentru a furniza soluţii pentru clienţii lor, se arată în studiul „Capitalul privat românesc” realizat de Ziarul Finan­ciar în parteneriat cu PIAROM – Patro­natul Investitorilor Autohtoni din România. 

„Partenerii SAP pot revinde licenţe şi/sau realiza implementări (configurări, dezvoltări, integrări) şi/sau presta servicii de menţinere şi dezvoltare a sistemelor SAP. Suplimentar, prin platforma SCP (SAP Cloud Platform) facilităm posibilitatea partenerilor SAP de a scrie şi dezvolta aplicaţii proprii (IP), integrate cu sistemele SAP”, spune Cristian Popescu, directorul general al SAP România, despre modul cum funcţionează colaborarea între multina­ţionalele de software şi partenerii lor locali. SAP şi-a majorat afacerile în România de la 73 mil. lei în 2010 la 256 mil. lei în 2016, iar numărul de angajaţi a crescut în aceeaşi perioadă de la 87 la 401. Printre partenerii SAP sunt firme mari cu capital străin, dar tot mai multe firme cu capital privat românesc devin parteneri.

„Valoarea adăugată de partenerii noştri este mai pregnantă în implementări şi servicii – în aceste zone este necesară o resursă umană specializată”, a mai explicat Cristian Popescu.

Conform datelor publice, în 2016, primii 11 parteneri cu capital privat românesc pentru SAP România au generat o cifră de afaceri de 23,6 mil euro. „Estimarea noastră ar fi că cel puţin 18-20 mil. euro ar putea reprezenta partea din businessul acestor companii româneşti în legătură cu soluţiile SAP.  Tot după datele publice, aceste companii au în total 731 de angajati – credem că circa 300 lucrează direct în proiectele SAP”, a spus Cristian Popescu.

Strategia marilor producători mondiali de software este să încurajeze adopţia programelor de către inginerii de software încă de pe băncile facultăţii. Compania a ex­pli­cat că în partea de educaţie şi spe­cia­lizare este activă direct şi prin inter­me­diul uni­versi­tăţilor, cu care are programe comune.

SAP România are astăzi programe cu şase universităţi: Sibiu, Timişoara, Bucureşti (Universitatea Bucureşti şi ASE), Galaţi, Cluj şi Craiova.

O perspectivă comparativă a evoluţiei cifrei de afaceri Microsoft şi a principalilor săi parteneri locali cu capital privat românesc, Net Brinel Cluj şi Arobs Cluj, arată că în intervalul 2010-2016 şi furnizorii de platfome şi partenerii au avut o evoluţie aproximativ similară, de dublare cel puţin a cifrelor de afaceri.

De asemenea, Oracle şi-a „crescut” parteneri precum Eta 2U Timişoara, principalul integrator de sisteme şi soluţii IT complexe din vestul României, sau Bit Soft Bucureşti, liderul soluţiilor software pentru restaurante şi hoteluri de pe piaţa locală.

Microsoft România a ajuns la 149 mil. lei afaceri în 2016, faţă de 63 mil. lei în 2010, în timp ce Net Brinel Cluj a crescut de la  55 mil. lei la 101 mil. lei în aceeaşi perioadă.

Arobs Cluj a crescut de la 31 mil. lei la 86 mil. lei cifră de afaceri între 2010 şi 2016.

Oracle a ajuns la afaceri de 908 mil. lei în 2016, faţă de 318 mil. lei în 2010, în timp ce  pa Eta 2U Timişoara şi-a majorat business-ul de la 75 mil. lei la 165 mil. lei în aceeaşi perioadă. Bit Soft Bucureşti a crescut de la 7 mil. lei la 13 mil. lei afaceri în ultimii şapte ani.

Este interesant că firme româneşti precum Net Brinel au o productivitate per angajat în 2016 de 1,2 milioane de lei, faţă de 317.000 de lei cât are Microsoft România.

La fel, în cazul Oracle/ Eta 2U Timişoara, productivitatea din România a firmei americane a fost în 2016 de 252.000 de lei/angajat, faţă de 700.000 de lei/angajat productivitatea firmei româneşti.

Aceste exemple confirmă datele generale de la Capitolul 3, unde s-a arătat că firmele româneşti au o productivitate medie superioară celor străine în sectorul software.

Iată că peste o licenţă SAP, Microsoft sau Oracle se poate pune destulă valoare adăugată de către companii româneşti pentru a furniza o soluţie completă de business clienţilor, astfel încât în jurul “axei” formate de mari producători mondiali de software s-a construit de-a lungul timpului un sistem local care devine din ce în ce mai competitiv, inclusiv pe plan internaţional, unde companiile româneşti au început să vândă soluţii.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO