Din rândul acţiunilor lichide, cele mai ample scăderi au fost raportate de titlurile Băncii Comerciale Carpatica (-3,4%), urmate de acţiunile Petrom (-3%) şi de titlurile SIF Transilvania care au raportat un minus de 2,4% în şedinţa de ieri, potrivit informaţiilor disponibile la ora 18.00. Acţiunile Banca Transilvania s-au corectat negativ cu circa 1%, în timp ce titlurile BRD SocGen au scăzut cu 1%. Scăderile acţiunilor lichide au fost mai puternice în primele ore ale şedinţei, pentru ca spre finalul zilei corecţiile să se mai tempereze. Evoluţia bursei de la Bucureşti în zilele următoare va fi strâns legată de cea a pieţelor europene, însă spre finalul săptămânii administratorii de fonduri se aşteaptă la încheierea corecţiilor negative. Roxana Pricop
Cursul de schimb a urcat ieri cu 0,8%, cel mai mare avans zilnic din ultimii doi ani, şi s-a apropiat de pragul de 4,5 lei/euro, care nu mai fusese atins din luna ianuarie, pe fondul revenirii pe piaţă a tensiunilor generate de criza din Grecia. Cursul oficial a urcat la 4,4931 lei/euro, maximul ultimelor cinci luni, dar pe piaţa interbancară cotaţiile au trecut pentru scurt timp peste pragul de 4,5 lei în prima parte a zilei. La finalul şedinţei de ieri, euro revenise spre nivelul de 4,49 lei. Analiştii se aşteaptă ca presiunea pe leu să continue pe tot parcursul acestei săptămâni, care este decisivă pentru soarta Greciei. „Leul ar trebui să se tranzacţioneze sub presiuni puternice în această săptămână. Vedem totuşi un potenţial limitat pentru mişcări peste 4,5 lei/euro din cauza posibilelor intervenţii ale Băncii Naţionale”, au scris analiştii ING Bank într-o notă. Leul intrase sub presiune şi în prima jumătate a lunii iunie, pe fondul intensificării crizei greceşti, dar ulterior situaţia se stabilizase.
Indicatorul CDS (credit default swap – costul asigurării împotriva riscului de default al României) a rămas neschimbat astăzi la 122 de puncte de bază (1,2 puncte procentuale), deşi ceilalţi indicatori ai pieţei financiare (curs, dobânzi şi indicele bursier) au înregistrat mişcări pe fondul deteriorării situaţiei din Grecia. Costul asigurării împotriva riscului de default a fost stabil ţi în momentul crizei politice interne de la începutul lunii iunie, o creştere fiind înregistrată doar în momentul reapariţiei crizei greceşti la jumătatea lunii iunie. Ratele de dobândă la titlurile de stat în lei au crescut totuşi ieri. Ratele pe termen scurt au urcat cu 0,1 puncte procentuale, la 1,2%, în timp ce pe scadenţa de un an ratele au urcat cu 0,3 puncte procentuale, la peste 4% pe an. „Luni dimineaţă, din cauza scăderii apetitului pentru risc al investitorilor globali, curba randamentelor titlurilor de stat denominate în lei a urcat, dar activitatea de tranzacţionare este relativ redusă”, comentează analiştii Piraeus Bank.
Indicatorul Robor la trei luni, utilizat de bănci ca referinţă pentru costul creditelor de retail în lei, a urcat ieri la 1,33% pe an, adică maximul ultimei luni, în condiţiile în care acutizarea crizei greceşti s-a reflectat şi pe piaţa monetară interbancară. Creşterea ratelor de dobândă s-a observat şi în cazul scadenţelor pe termen foarte scurt, care au urcat spre 1% pe an, mişcarea fiind înregistrată chiar dacă dealerii spun că nu există o problemă cu băncile cu acţionariat elen, care au lichiditate suficientă şi nu au nevoie să atragă bani de pe piaţa monetară, ba chiar plasează. Dobânzile monetare fuseseră în scădere în ultimele săptămâni, ajungând chiar sub nivelul de 1,2% pe an. Creşterea actuală vine în condiţiile în care majoritatea băncilor vor actualiza ratele de dobâbândă la creditele cu cost variabil. Cel mai probabil, dobânzile la credite nu vor creşte, ci vor rămâne la nivelul stabilit la finalul lunii martie sau chiar uşor mai jos. Nivelul Robor era de 1,4% la precedenta rundă de actualizare a dobânzilor.
