Ca urmare a evoluţiei generale a economiei, a creşterii intrărilor de fonduri europene şi a investiţiilor publice şi private, regiunile din România au crescut ca PIB sau ca salariu mediu cu peste 200%, în medie, de la aderarea la UE încoace. Practic este vorba de o triplare a cifrelor, dar este o creştere care a avut loc şi după ce alte regiuni, mai dezvoltate, au crescut şi au tras după ele zonele mai sărace, chiar dacă nu cu acelaşi ritm. Concomitent însă natalitatea a scăzut cu două cifre, iar populaţia s-a diminuat în toate regiunile. Creşterea nu a fost uniformă, pentru că unele regiuni, cum sunt Vestul, cu Timişoara, sau Nord-Vest, cu Clujul, au prins avânt, în vreme ce altele au avansat mai încet şi au rămas în urmă.
