Fondurile de hedging cumpără de zor coroane cehe anticipând că banca centrală a Cehiei va retrage curând limitele impuse aprecierii monedei. Dacă tensiunile astfel descătuşate vor fi prea mari, banca centrală le va putea domoli cu dobânzi negative, despre care a discutat în decembrie.
În timp ce pentru cehi problema este aprecierea coroanei, turcilor le face viaţa amară deprecierea aparent fără sfârşit a lirei şi le reduce puterea de cumpărare. Dacă Ankara dă vina pe speculatori pentru aceste turbulenţe, analiştii vorbesc de o posibilă criză valutară în Turcia.
„Pentru o bancă centrală ale cărei planuri funcţionează, Banca Naţională a Cehiei ar trebui, probabil, să înveţe să-şi ascundă mai bine surprinderea“, scrie Financial Times, care de mult anticipează un „Czexit“, adică abandonarea de către banca centrală a limitei de apreciere a coroanei cehe.
Cele mai recente date arată că inflaţia a atins în decembrie ritmul anualizat de 2%, faţă de 1,5% în noiembrie, adică ţinta pe care banca centrală o urmăreşte de patru ani. Rezultatul a luat instituţia prin surprindere, aceasta anticipând o inflaţie cu
0,7 puncte procentuale mai slabă. Iar banca minimalizează rezultatul, explicând că acesta reflectă în mare parte „efecte extraordinare“ care au legătură, spre exemplu, cu volatilitatea preţurilor alimentelor. Unele din presiunile ascendente se vor disipa în următoarele luni, încearcă banca să convingă lumea. Totuşi, tendinţa globală de reflaţie este vizibilă clar la Praga şi deschide pentru banca centrală calea renunţării la limita de apreciere a coroanei.
De mai mult de trei ani instituţia face eforturi pentru a preveni ca euro să se tranzacţioneze sub 27 de coroane (pragul a fost stabilit în 2013 ca modalitate de respingere a presiunilor deflaţioniste), considerând că, deoarece dobânzile sunt deja la nivelul solului, iar apetitul pentru dobânzi negative este redus, nu poate decât să slăbească artificial moneda pentru a ţine inflaţia pe traiectoria spre ţintă. Banca centrală cumpără monedă străină pentru a ţine coroana peste acel nivel atunci când simte că moneda devine un activ prea fierbinte.
Acum, după cum explică Danske Bank, „nu se mai justifică pragul valutar. Se va renunţa la el“. Marea zi va veni probabil la mijlocul anului, aşa cum a sugerat banca centrală, sau chiar în trimestrul doi.
Fondurile de hedging au mirosit deja sânge şi cumpără febril coroane în anticiparea unui raliu dur. Oficialii spun că vor renunţa la politica actuală într-o singură etapă. Nu au prea multe de ales pentru că prin deschiderea unor crăpături mici în stăvilarul valutar ar permite scurgeri prea mari care ar face Czexit-ul foarte dificil de controlat.
„Să nu vă aşteptaţi la scânteile văzute când banca naţională a Elveţiei a făcut acelaşi lucru, însă vă puteţi aştepta la o explozie de putere din partea coroanei“, scrie FT.
Şi Bloomberg scria, în decembrie, că banca centrală a Cehiei şi-ar putea atinge ţinta de inflaţie mai devreme decât s-a aşteptat şi avertiza că instituţia îşi creează singură probleme sugerând că va renunţa la pragul valutar când inflaţia va atinge, la mijlocul acestui an, ţinta de 2%. Investitorii vor pune presiuni pe această limită a cursului de schimb în anticiparea schimbării de politică. JPMorgan†Chase şi UBS recomandau anul trecut vânzarea euro pentru cumpărarea de coroane.
Banca centrală ar putea fi nevoită să ia măsuri suplimentare pentru a evita aprecierea excesivă a monedei, apreciază strategi de la Goldman Sachs.
„Instituţia a anunţat anterior că este pregătită să introducă dobânzi negative pentru a bloca fluxurile speculative. Credem că acestea sunt o posibilitate, dar efectele sunt nesigure“, au precizat analiştii de la Goldman.
Minutele şedinţei din decembrie a băncii centrale arată că membrii boardului au discutat despre implementarea dobânzilor negative, dar au stabilit că acestea pot reprezenta riscuri pentru stabilitatea financiară pe termen lung.
Aşteptările investitorilor privind evoluţia coroanei se văd şi pe piaţa obligaţiunilor. Cererea pentru titluri cu cupon zero şi cu scadenţa în 2018 a sărit la nivelul record de 32,3 miliarde de coroane (1,2 miliarde de euro) miercuri, în prima licitaţie de anul acesta a Cehiei. Yieldul mediu este de -1,722, cel mai redus nivel din istorie, mai mic şi decât cel al obligaţiunilor nemţeşti, considerate active foarte sigure. Analişti chestionaţi de Reuters estimează că moneda cehă se va aprecia cu 3,5% până la finalul anului.
„Toate arată că banca centrală va trebui să intervină masiv“, crede Radomir Jac, economist şef la Generali CEE.
La cealaltă extremă a Europei de Est, lira turcească a înregistrat miercuri, sub presiunea îngrijorărilor legate de economia şi securitatea Turciei, cea mai abruptă depreciere faţă de dolar de după lovitura de stat eşuată. Moneda s-a stabilizat ieri, dar analiştii atrag atenţia că există temeri că această economie emergentă, până nu demult una dintre cele mai dinamice din lume, s-ar putea confrunta cu o criză valutară. Oamenii de afaceri turci spun şi ei că lira slabă poate frâna investiţiile şi face rău firmelor şi economiei turceşti, notează Deutsche Welle. Lira s-a depreciat cu aproape 9% anul acesta, amintind de criza financiară din anii 1990, care a persistat câţiva ani.
Reticenţa autorităţii monetare de a ridica dobânzile în faţa accelerării inflaţiei (preşedintele Erdogan se opune cu îndârjire creşterii dobânzilor) în vremuri în care yieldurile globale sunt în creştere a făcut loc criticilor şi a alimentat îngrijorările că moneda slăbită va impinge preţurile produselor importate şi mai sus.
Guvernul a găsit un vinovat pentru slăbiciunea monedei: „sunt indicii clare că ratele cursului de schimb sunt manipulate“, spune ministrul vămilor şi comerţului Bulent Tufenkci. Erdogan le spune adesea turcilor că economia este sub asediul unor forţe străine.
