• Leu / EUR4.9469
  • Leu / GBP5.8072
  • Leu / USD4.7475
Eveniment

Cum curăţăm România: cetăţenii să înţeleagă că salubritatea costă, iar autorităţile locale să asigure infrastructura

Cum curăţăm România: cetăţenii să înţeleagă că salubritatea costă, iar autorităţile locale să asigure infrastructura

Galerie foto

Autor: Radu Bostan, Andrei Cîrchelan

17.09.2014, 00:06 642

„Implicarea autorităţilor publice este slabă. Există alte preocupări“, a afirmat Valentin Negoiţă, preşedinte al asociaţiei Ecotic, care se ocupă cu gestionarea deşeurilor de produse electrice şi electronice.

„După căldură (termoficare - n. red.), gunoiul e a doua armă politică îndreptată împotriva pro­priu­lui popor, folosită în interese politice. Nimeni din ţară nu are puterea, răspunderea, faţă de acest sis­tem“, a spus şi Radu Opaina, fondator al Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România (FAPR).

Decalajul dintre statele vestice şi România la capitolul gestiune a deşeurilor este imens. Mai puţin de 3% din „gunoaiele“ generate de români sunt colectate selectiv, potrivit unui studiu realizat anul trecut de asociaţia Eco-Rom Ambalaje. În statele din vest procentul trece de 80%. Mult mai puţine deşeuri sunt reciclate în România, în jur de 7% potrivit estimărilor din piaţă, deşi ţinta naţio­nală care trebuie atinsă în 2020 este ca 50% din totalul deşeurilor să fie reciclate. Pentru 2030, Comisia Europeană a propus o ţintă şi mai ambiţioasă, de 80% reciclare.

Sectorul privat a organizat asociaţii de ges­tio­nare a deşeurilor şi a implementat sisteme precum reţelele de pubele colorate pentru colectarea selec­tivă sau staţii de colectare a deşeurilor, amplasate în magazine, pentru a-şi îndeplini obligaţia de a purta respon­sabilitatea ambalajelor şi produselor electro­nice introduse pe piaţă.

„Economic e imposibil să mergi din casă în casă. Ne-am dus către cei care au deşeuri multe, care pot fi determinaţi să le pună într-un loc, să nu le arunce. Le-am dat containere şi le-am creat o în­trea­gă infrastructură de colectare“, a spus Ro­xana Şunică, director de marketing la Reco­lamp, asociaţie care a construit o reţea de 10.000 de lo­caţii pentru colectarea deşeurilor de surse de iluminat.

„Proximitatea şi confortul sunt cele care vor sti­mula reciclarea. Stimularea financiară nu con­tează pentru toţi utilizatorii. Pentru alţii a contat mai mult faptul că în drum spre cumpărături au găsit un loc unde pot duce deşeurile“, a spus Augusta Ţepeş, marketing client manager la Carrefour. Retailerul are un proiect prin care preia deşeurile aduse de clienţi la magazinele din reţeaua sa, iar clienţii primesc înapoi un voucher pentru cumpărături.

Astfel de iniţiative au avantajul că promovează în rândul populaţiei ideea de colectare selectivă şi reci­clare, însă nu sunt soluţia pentru a reduce deca­la­jul uriaş dintre statele din vest şi România, crede Ionuţ Georgescu, directorul general al Intersemat, o firmă din grupul RER, care gestionează deşeurile de ambalaje.

„Soluţia finală nu e de a amplasa containere pe stradă sau de a face puncte de colectare. Acestea sunt activităţi de marketing, nu de gestionare. (...) Trebuie să trecem la operatorul de salubritate, care să facă un management integrat al deşeurilor“, a spus Georgescu, a cărui firmă derulează un proiect-pilot în Buzău, prin care preia de la populaţie de­şeurile gata selectate.

Directorul Intersemat este de părere că auto­ri­ta­tea publică este cea care ar trebui să realizeze in­frastructura de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie, pentru că are fonduri în acest sens din im­pozitele locale, iar cetăţeanul trebuie să suporte costul acestui serviciu. El susţine şi introducerea unei taxe pe depozitarea la rampele de gunoi, toc­mai pentru a devia fluxurile de deşeuri către valo­ri­fi­care.

Pe de altă parte, „sectorul privat are indici de performanţă, celălalt sector nu are“, a punctat Valeriu Negoiţă.

Potrivit Vioricăi Paraschiv, comisar la Garda Na­ţională de Mediu, doar două primării au fost amen­date anul trecut pentru nereguli în gestionarea de­şeurilor, în timp ce în sectorul privat au fost date 385 de amenzi, în valoare totală de 1,15 milioane de lei.

 

Viorica Paraschiv

comisar, Serviciul Gestiunea Deşeurilor la Garda Naţională de Mediu

- Trebuie să conştientizăm că în România avem elite, dar ne adresăm şi marii mase, care nu sunt elite. Trebuie să îi învăţăm şi să îi conştientizăm.

România poate fi curăţată printr-un mix de soluţii, nu e o singură soluţie valabilă pentru toată România, pentru toate judeţele. Trebuie să coborâm la nivelul fiecărei comunităţi pentru a-i face să înţeleagă nevoia de colectare.

- În România, deşeurile din gospodării au o pondere de 56% din totalul deşeurilor care se elimină prin depozitare finală.

În Austria, deşeurile din gospodării reprezintă doar 7%, în schimb la ei ponderea cea mai mare în deşeurile eliminate prin depozitare finală sunt materiale excavate şi alte deşeuri.

 

Augusta Ţepeş

marketing client manager, Carrefour România

- Staţia de colectare deşeuri de la Buzău, un proiect-pilot, a colectat în primul an 176.229 kilograme de deşeuri electrice şi electronice şi 200.000 de PET-uri şi doze.

Anul acesta am decis generalizarea staţiei de colectare şi asigurarea prezenţei în toate oraşele unde avem hipermarketuri.

- Ceea ce generăm ca deşeuri din activitatea noastră e reciclat aproape 100%.

- Am lansat staţii de colectare la Băneasa şi Vitan, în septembrie lansăm altele cinci şi vom avea 25 de staţii până la finalul anului.

- Proximitatea şi confortul sunt cele care vor stimula reciclarea. Stimularea financiară nu contează pentru toţi utilizatorii. Pentru alţii a contat mai mult faptul că în drum spre cumpărături au găsit un loc unde pot duce deşeurile.

 

Valentin Negoiţă

preşedinte ECOTIC

- Deşeurile electrice şi electronice reprezintă o piaţă extrem de dinamică, cu tot cu pauza înregistrată de România şi alte ţări între anii 2009 şi 2011, perioada crizei economice, care a însemnat o scădere a vânzărilor cu 50%.

Anul trecut a fost o creştere de peste 10% în piaţa din care vin deşeurile, anul acesta anticipăm tot o creştere a pieţei. Zona de colectare înregistrează şi ea o dinamică semnificativă.

- Deşeul e o afacere pentru colectori şi reciclatori. Pentru producători, e o obligaţie, nu o afacere. Obligaţiile includ atât colectare, cât şi campanii de conştientizare.

- Până în acest moment al anului avem aproximativ 60.000 tone de deşeuri electrice şi electronice colectate.

 

Radu Opaina

fondator al Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România

- Reciclarea sau selecţia gunoiului menajer înseamnă să aibă cetăţeanul voinţa de a face acest lucru, fără să fie cointeresat. Dacă cetăţeanul are o stare personală proastă, ca rezultat al sistemului în care trăieşte, nu poate avea conştiinţa de a selecta gunoiul. Cu amenzi nu se va putea.

- Gunoiul ar trebui să fie gândit ca un element de materie primă pentru toată lumea. Noi asta aşteptăm. La bloc, dacă judecăm pragmatic, e foarte simplu să faci acest lucru. Nu e nevoie să cheltuim alţi bani pentru informare, conştientizare, transport… În lumea civilizată eliminăm transportul, pentru că acolo sunt costurile cele mai scumpe. Ca să eliminăm costurile, trebuie să venim cât mai aproape de sursă, care este blocul. Acolo trebuie să fac o zonă de producţie de energie termică.

 

Roxana Şunică

marketing manager, Recolamp

- Din punctul nostru de vedere, deşeurile sunt problema, nu capacităţile de reciclare, ci accesul la deşeuri. Vorbim de nişte deşeuri periculoase, care conţin mercur, pentru care nu primesc bani cei care le oferă, pentru că sunt produse cu valoare economică negativă. Reciclarea acestor deşeuri nu produce valoare economică, ci e răspuns la obligaţii legale pe care le au producătorii.

- Am colectat 1.800 tone de deşeuri de echipament de iluminat, în şapte ani de activitate, echivalentul a 8 mil. unităţi.

- Colectăm de la clădiri de birouri, de la clădiri mari în general, de la retail, de acolo unde sunt cele mai multe becuri. Economic e imposibil să mergi din casă în casă. Ne-am dus către cei care au deşeuri multe, care pot fi determinaţi să le pună într-un loc, să nu le arunce.

 

Ionuţ Georgescu

director general, Intersemat

- Suntem singura ţară din UE care mai are ghene de gunoi. Şi în Bulgaria s-au desfiinţat.

- După şapte ani de când suntem membri ai UE, încă mai folosim cuvântul „gunoi“, din păcate. Ar trebui să vorbim despre deşeuri, pentru că în acest moment există tehnologii ca 100% din deşeurile generate de populaţie, industrie şi comerţ să fie valorificate, ceea ce înseamnă nu doar reciclare, ci şi tratare energetică şi alte activităţi.

- Dacă până acum această colectare de la populaţie nu depăşea 10%, noi într-un oraş pilot am ajuns la 70% dacă am adăugat „sacul reciclării”.

- Noile ţinte transpuse prin directivă au fost lansate în vara acestui an şi sunt mult mai ambiţioase decât până acum, 80% până în 2030. Obiectivele prevăd ponderi de eliminare 10%, valorificare energetică 10%, reciclare 80%.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9469
Diferență: 0,0222
Ieri: 4.9458
Azi: 4.7475
Diferență: -0,3526
Ieri: 4.7643
Azi: 5.8072
Diferență: 0,062
Ieri: 5.8036
Azi: 4.7246
Diferență: -0,7374
Ieri: 4.7597